Zilele "Lumină Lină"

Zilele "Lumina Lina"

22 Martie 2012, Râmnicu Vâlcea

28 Februarie 2011, Sibiu, Universitatea Alma Mater şi Balcic (Castelul Reginei Maria)

27-28 Februarie 2010, Constanţa şi Balcic (Castelul Reginei Maria)

20-22 Martie 2009, Craiova, Liceul "H. Coanda", Casa de cultură "Traian Demetrescu"

23-24 August 2008, Galaţi, Biblioteca Municipală

23-24 August 2007, Vatra Dornei, Complexul hotelier Bradul-Călimani

25 August 2006, Bucureşti, Sala Oglinzilor, Uniunea Scriitorilor

28 August, 2005, Chişinău, Uniunea Scriitorilor şi Braşov, Universitatea Spiru Haret

17 August, 2004, Cluj, Biserica "Sf. Cruce" şi Iaşi, Casa Pogor

19-21 Iulie, 2003, Chişinău, Uniunea Scriitorilor

13 August, 2002, Chişinău, Uniunea Scriitorilor

10 August, 2001, Botoşani, Salonul municipal Expo

11 August, 2000, Botoşani, Salonul municipal Expo

_______________________

REPORTAJE

12 Martie 2014, Bistriţa

Zilele Lumină Lină, Bistriţa - 2014

De curând m-am întors de la Bistrița, locul reuniunii multora dintre semnatarii filelor revistei Lumina lină/ Gracious Light, New York, patronată de Pr. prof. Theodor Damian. Un intelectual rafinat, mult râvnitor şi dornic de propovăduire a Logosului divin, cuvântul său devenind o punte între două lumi: românească și americană.

Ajunsă marți, 12 martie a.c., la 9.30, o oră prea matinală pentru instalarea în camera de hotel. Însă, nu mică mi-a fost surpriza să constat că organizatorii s-au gândit până la cele mai mici detalii la condițiile instalării oaspeților veniți din diverse colțuri ale României: Satu-Mare, Sibiu, Deva, Craiova, București, Botoșani, Iași. În jurul orei 15.00, mulți dintre cei anunțați în materialele promoționale (afișe, pliante) erau deja la restaurantul hotelului. Prietenoși, așa cum le stă bine scriitorilor, m-au “adoptat” repede în familia lor. În fapt, făceam parte din familia Lumina Lină (LL) încă din anul 2008, dar nu avusesem ocazia să-i cunosc pe membrii acesteia în realitate.

Puțin înainte de ora 18.00, ne-am îmbarcat în autocarul Centrului Cultural Municipal “George Coșbuc” Bistrița, sub directoratul prof.dr. Dorel Cosma, spre Primăria municipiului. Era prima activitate stabilită în programul manifestării, o întâlnire cu scriitorii bistrițeni din cadrul Societății Scriitorilor “Conexiuni”. Curiozitate, bucurie, speranță, încredere, prietenie, deschidere... toate puteau fi citite pe chipurile celor care ne așteptau în Sala Primăriei. Importanța evenimentului la care fusesem invitați era pentru noi din ce în ce mai limpede. Însuși primarul municipiului Bistrița, domnul Ovidiu Teodor Crețu, a ținut să fie prezent la această șezătoare literară. Un cuvânt încrezător în traiectul pe care se îndreaptă orașul Bistrița, incluzând și latura literară. Poate nu la fel de dinamică ca alte domenii de activitate.

Desigur, a urmat cuvântul Pr. prof. Dr. Theodor Damian, așteptat de toți cei prezenți. Al 17-lea an de când LL vine în România și al 19-lea de existență. Mereu în altă comunitate, inclusiv în Chișinău, ca un „pod de permanentă legătură” cu scriitorii români de aici și de peste ocean. Deși mulți românii au plecat din nevoia de a respira aerul libertății, mereu se întorc cu gândul, cu spusa, cu pasul... la vatră.

Da, la New York, cuvântul românesc este foarte vocal. Că e în cadrul cenaclului “Mihai Eminescu”, că e în lăcaș sfânt, Biserica Sf. Petru și Pavel, că e în filele revistei Lumina lină... Parafrazându-l pe Marin Sorescu,  Și pentru că toate acestea /  Trebuiau să poarte un nume, … / Li s-a spus … Theodor Damian. Mai mult, comunitatea românească din New York este cea mai importantă din Statele Unite ale Americii (în jur de 300.000 români). “Încercăm să nu ne simțim emigranți, ci coloniști” – ne spune profesorul. Emigrantul poate fi privit cu suspiciune;¸colonistul însă nu are complexele de inferioritate ale emigrantului. Revista Lumină Lină devine, așadar, o portavoce a comunității românești din America, extrem de deschisă scriitorilor, mai mari sau mai mici, rămași acasă. Fiindcă acasă are aceeași semnificație pentru toți, rămași sau plecați, regăsiți în paginile revistei.

Da, “lucrurile mari se fac rar”, … dar se fac grație unor oameni care își poartă dorul cu ei și „oricât l-ar paște moartea nu moare niciodată”, cum ar zice Victor Eftimiu. Deopotrivă, pe chipul poetului Damian se putea citi și amărăciunea. Fiindcă așa cum există dor, există și îndepărtare. E vorba de românii care “uită”: limba, numele celor dragi de-acasă, valorile culturale românești. Poate acesta este și motivul omniprezenței lui Theodor Damian în viața celor care împărtășesc aceleași simțăminte: “Am creat o mică Românie”, ca să se poată râde și plânge românește.

Salutul de Bun venit! a continuat cu cel al D-lui director Dorel Cosma, totodată și directorul revistei Conexiuni, urmat de cel al D-nei Elena Câmpan, redactorul aceleeași reviste și președintele Societății cu același nume, înființată în anul 2008, ambii membri în Uniunea Scriitorilor din România (USR). Admirabilă încrederea celor doi în cuvântul bistrițean pe care-l promovează constant și nepartinic. O permanentă căutare a valorilor autentice locale și nu numai. Mărturie, acest eveniment. Cuvintele lui Dalai Lama, după care se ghidează mulți dintre bistrițenii literați sunt invocate: “Dă-le celor pe care îi iubeşti aripi să zboare, rădăcini la care să se întoarcă şi motiv să rămână”. Emoționante, profunde și penetrante vorbe, într-un asemenea context cultural.

Seara a continuat în vers și cânt. Aveam să-i ascultăm recitindu-și versurile pe următorii scriitori: Menuţ Maximinian, directorul cotidianului Răsunetul, Victor Știr, jurnalist la Mesagerul de Bistrița Năsăud, Alexandru Cristian Miloș, Pr. prof. Nicolae Feier, Pr. Aurel Poptean, Victoria Fătu Nalaț, totodată și artist plastic, Ștefan Veșcari, Prof. dr. Vasile Filip, Prof. Eugenia Zegrean, Doris Gîță, jurnalist, Nicolae Vrăjmaș, ziarist, ş.a.. Deși scurte, momentele de muzică clasică susținute de Florin Vlad (vioară) și Alexe Savu (pian) au aureolat seara. O experiență vie, magică, un adevărat regal poetic.

A doua zi, imediat după micul dejun, în jurul orei 10.00, aveam să cunoaștem o nouă experiență culturală, cel puțin la fel de notabilă. Gazdele ne pregătiseră două vizite la Casele memoriale George Coșbuc (la 12 km de Năsăud) și Liviu Rebreanu (Prislop, nu departe de Năsăud).

Intrarea în Casa celui care avea să fie „suflet în sufletul” neamului românesc se face prin tindă, dându-ne posibilitatea să alegem ordinea camerelor în care să pătrundem. Atmosfera aceea patriarhală, în care sunt expuse fotografii, documente, corespondență, ediții din opera poetului și traduceri nu a trecut neobservată de nici unul dintre noi. Mai mult, am avut parte de clipe memorabile atunci când vocile poetelor Paula Romanescu, Passionaria Stoicescu și a ghidului, Vasile Sandu, recitau din memorie zeci de versuri din creația poetului. Un muzeu emblematic pentru muzeografia literară românească.

Ospitalitatea bistrițeană s-a confirmat încă o dată. O agapă ne aștepta la ieșirea din muzeu pe acordurile unei formații de instrumentiști, de data aceasta pe acorduri muzicale din repertoriul românesc. Versuri semnate de poeții neamului pe acorduri muzicale. Unii dintre noi, mai îndrăzneți, mai cu voce, mai cu memorie... s-au apropiat cântând alături de dirijor.

Ne-am îndreptat apoi la celălalt obiectiv cultural, Casa memorială Liviu Rebreanu. Casă tipic țărănească, cu pridvor, formata din trei odăi. Aici, o colecție impresionantă de lucruri aparținând scriitorului, familiei, dar și personajelor din opera sa, inclusiv actori care au jucat rolurile acestora (l-am regăsit și pe unul din marii noștri actori, Șerban Ionescu, care l-a interpretat exemplar pe Ion din romanul cu același nume). Toate au reușit să reliefeze atmosfera de altădată. Ghidul, Valer Ilovan, ne-a invitat în ceea ce s-ar putea numi un amfiteatru, intim, de 60 de locuri, unde am înțeles că se desfășoară expoziții de carte și artă plastică. La etaj, aveam să regăsim operele lui Liviu Rebreanu, documente, fotografii, costume, piese de mobilier, citate din opera sa, etc.

Timpul însă trecea neiertător, ora 17.00, stabilită pentru lansarea revistei de spiritualitate și cultură românească, Lumina Lină/Gracious Light dar și a altora reprezentate de noi oaspeții, se apropia. Reveniți în Sala Primăriei, deja cunoscută din seara precedentă, aveam să ne simțim mai familiarizați. Nu doar cu locul, ci și cu cei care se aflau deja acolo. Acum era rândul nostru să ne prezentăm pe noi și rolul pentru care ne aflam acolo, sub atenta moderare a D-nei Muguraș Maria Petrescu, consilier literar la revista Lumină Lină, totodată și colega mea la revista Destine literare din Montreal, şi a Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie din Sibiu. Pe rând, după discursul Pr. Prof. univ. Theodor Damian, au urmat: Prof. univ. Dr. Mihaela Albu, redactor-șef al revistelor Carmina Balcanica și Lumina lină (colega mea de cameră, care mi-a oferit ore de mărturisiri de neuitat a ceea ce înseamnă să trăiești în America, de altfel, multe publicate și în cartea sa, Et in America... – Lumi în oglindă. Un Jurnal româno-american din perioada 1999-2009, publicat la Editura Eikon din Cluj-Napoca, în anul 2013 – în același an când am publicat la rândul meu un dialog liric Păcatul neliniștii/  Le péché de l’inquiétude, ediție bilingvă, versiunea în franceză de Maria Penzes, la aceeași editură), care a preferat să-l lase pe colegul său, Prof. dr. Dan Anghelescu să prezinte revista Carmina Balcanica. Din același colectiv, aveam să-i audiem pe Prof. univ. Dr. Ioan Gâf-Deac, care a semnalat realități deloc de neglijat trăite în breasla scriitoricească, Liviu Șoptelea, artist plastic din Botoșani și Aurel Pop și în calitate de redactor șef al revistei Citadela. La fel de prezenți în revistele literare din România și din afara ei, au avut câte un scurt cuvânt: Florentin Popescu aici în calitate de redactor șef al Revistei Bucureștiul Literar și Artistic, Mariana Pândaru, redactor șef al revistei Ardealul Literar, și subsemnata, redactor șef al revistei Destine Literare din Montreal. Deși nu veneau în numele vreunei reviste, discursurile scriitorilor Ioan N. Roșca, Passionaria Stoicescu (sufletul grupului), Paula Romanescu, Silviu Guga și George V. Precup au fost la fel de plăcute iubitorilor de literatură. Înainte de cina festivă, aveam să vedem un film documentar, Constelația Sibiu, realizat de Conf. univ. Dr. Anca Sîrghie. O invitație inspirată înaintea plecării spre Gura Râului (Sibiu) de a doua zi.

Seara s-a încheiat la restaurant cu o cină festivă pe acorduri de muzică populară, de această dată, susținute de artiștii Centrului Cultural Municipal Bistrița, potrivită la acest final de eveniment devenit deja tradiție.

22 Martie 2012, Râmnicu Vâlcea

Program

Poze

Eveniment social-cultural de excepţie la Râmnicu Vâlcea: Zilele Revistei Lumină Lină/Gracious Light, New York

La Râmnicu Vâlcea, joi - 22 martie 2012, programat iniţial între orele 16.00-19.30, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Antim  Ivireanul” Vâlcea, str. Carol I,  nr. 26, a avut loc un eveniment social - cultural excepţional: „Zilele Revistei Lumină Lină”, la care au participat academicieni şi alte mari personalităţi de spirit şi grai românesc, care trăiesc şi/ sau îşi desfăşoară activitatea în Statele Unite ale Americii, oameni de cultură din ţară şi de pe meleagurile vâlcene, din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, la care a asistat un numeros public, ceea ce făcut ca sala bibliotecii să fie arhiplină.

Organizatori ai acestei manifestări de anvergură pentru spiritualitatea şi românismul din ţară şi diaspora au fost: Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Sibiu şi Cenaclul Literar „Mihai Eminescu” din New York, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, în parteneriat cu Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, Primăria Comunei Tetoiu -Vâlcea, A.G.I.R - Filiala Vâlcea şi  Asociaţia Culturală „DOR - Dragoş Vrânceanu” din Băbeni - Vâlcea.

Propunându-şi un program dens în conţinut, ing. Gheorghe Puiu Răducan, poet şi prozator, amfitrionul oficial al manifestării, prima de acest fel organizată în judeţul Vâlcea cu membrii Cenaclului „Mihai Eminescu”, New York, împreună cu scriitorul Ioan Barbu, şi-au adus un aport esenţial pentru ca lucrările reuniunii să decurgă în bune condiţiuni, pe parcursul celor aproape 5 ore cât au durat dezbaterile propriu-zise, iar aceasta fie şi numai luând în consideraţie că, potrivit celor menţionate în chiar programul de desfăşurare, se ştia cu mult înainte de sosirea unui aşa mare număr de personalităţi ce şi-au anunţat prezenţa efectivă.

Între scriitorii - oaspeţi din afara judeţului Vâlcea – din ţară şi diaspora, care au dorit să participe la eveniment, incluşi ca atare în Agenda culturală a Bibliotecii Judeţene Vâlcea, alături de organizatorii de bază şi potrivit listei furnizată invitaţilor, listă dată şi ea publicităţii în presa locală, în acord cu programul de desfăşurare, regăsim nume sonore ale culturii şi spiritualităţii româneşti contemporane, nume de mare prestigiu, pe care ne vom strădui să le evocăm, dar cât se poate de succint şi fără pretenţia că am putut inventaria şi CV-ul „la zi”:

Mihaela Albu, scriitor, profesor, critic literar, doctor în filologie din anul 1983, membră a USR şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti, a unor societăţi româno-americane şi membru corespondent al Academiei Romano-Americane de Ştiinţe şi Arte, redactor-şef la revista Lumină lină. Gracious Light, New York şi la revista internaţională Carmina Balcanică; Valentin Ajder, director al Editurii Eikon din Cluj-Napoca; Vasile Andru, pe numele său real Vasile Andrucovici, născut în Bucovina de Nord, prozator, teoretician şi eseist român, redactor la revista Lumină Lină. Gracious Light, membru al USR; Dan Anghelescu, născut la Brăila, poet şi reputat eseist, profesor asociat la Facultatea de Jurnalistică din Bucureşti, fondator şi editor, director din 2008 al revistei internaţionale Carmina Balcanica, redactor la revista Lumină Lină, membru al USR şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; Ioan Barbu, scriitor vâlcean; George Călin, poet, publicist şi editor; acad. Mihai Cimpoi, născut în loc. Larga, Briceni, Republica Moldova, critic şi istoric literar, eminescolog, filosof al culturii din Republica Moldova; acad. Nicolae Dabija, poet,  născut în loc. Codreni, raionul Codreni din Republica Moldova, redactor la Televiziunea Naţională şi la revista Nistru, redactor-şef la revista  Columna şi la săptămânalul Literatura şi arta, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al USR; Theodor Damian, născut la Botoşani, preot şi poet român, editor, eseist şi filosof de factură creştin-ortodoxă, stabilit în 1988 la New York, S.U.A, unde a fondat Institutul Roman de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi revista bilingvă, română/ engleză Lumină lină. Gracious Light, doctor în teologie (Fordham University, NY, şi Universitatea din Bucureşti), profesor de filosofie şi etică la Audrey Cohen School for Human Services and Education, Metropolitan College of New York, important promotor cultural în ţară şi străinătate, membru al USR; Eugen Evu, poet, publicist şi prozator român, membru al USR; Mariana Floarea, poet, eseist, publicist, Mihai Ganea, poet şi prozator; Prof .univ. Dr. Ioan Gâf-Deac, poet, prozator; Vasile Groza, poet, prozator şi critic literar; Silviu Guga, profesor, poet, prozator, critic literar şi editor; Prof. Claudia Matei,  scriitor, etnolog, cercetător la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova;  acad. Valeriu Matei, poet, istoric, publicist şi critic literar; Vasile Morar, profesor-filosof, scriitor, publicist şi poet; Andrei Novac, poet şi eseist, membru al USR; Virginia Paraschiv, eseist şi critic literar; acad. Gh. Păun; Mariana Pândaru, născută în comuna Pleşoi, jud. Dolj, prozator şi publicist; Muguraş Maria Petrescu, traducător de literatura engleză şi franceză, retroversiuni, redactor şef al revistei Noua Provincia Corvina; Elena Liliana Popescu, născută în Turnu Măgurele - Teleorman, profesor universitar, poet şi traducător, membru al USR, doctor în matematici; Florentin Popescu, poet, prozator, istoric literar, redactor şef al revistei Bucureştiul literar şi artistic, Prof. George V. Precup, poet; Paula Romanescu, poet; Prof. univ. Dr. Ioan Roşca, poet; Costa Roşu (Voivodina), publicist, preşedintele Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor (SREF); Prof. univ. dr. Aurel Sasu, eseist, traducător, critic şi istoric literar, membru USR; Anca Sîrghie, conf. univ. dr. la Universitatea “Alma Mater” Sibiu, membră a USR şi UNITER; Mihaela Malea Stroe, istoric literar, romancier, specializat în cercetarea literară comparatistă; acad. Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi-Ucraina), născut în Sinăuţii-de-Jos (Adâncata), regiunea Cernăuţi, poet, publicist; Dragoş Varga, prozator, critic şi istoric literar, profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii de Litere şi Arte din Sibiu, unde predă teoria literaturii şi estetică, redactor-şef la revista Transilvania şi director al Centrului Cultural Interetnic Transilvania; Ioan Radu Văcărescu, profesor, membru în Colegiul Director al revistei de literatură şi artă Euphorion şi fondator al fundaţiei „Euphorion”, preşedinte al Filialei Sibiu a USR, membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România şi al Societăţii Române de Geografie; Baki Ymeri, poet, eseist, publicist şi traducător, născut în Šipkoviţa, (Macedonia), redactor-şef al revistei Albanezul/ Shqiptari şi membru al USR.

Cu doar câteva absenţe notabile din rândul celor cei care şi-au anunţat prezenţa, printre care acad. Nicolae Dabija şi Baki Ymeri, şi după o mică întârziere cauzată de formalităţile primirii şi cazării oaspeţilor, programul a început în jurul orei 15.00, cu vizitarea Expoziţiei de pictură: „Femeia în arta românească” - prezentator pictorul Gheorghe Dican, preşedintele Filialei Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România, la „Muzeul de Artă - Casa Simian Rm. Vâlcea”), apoi, tot în aceeaşi locaţie, pe scena aflată la parter, între orele 15.30-16.00, a fost prezentat un frumos program artistic de „Formaţia de dansuri şi fluieraşi” din cadrul Şcolii Generale Ţepeşti – Vâlcea, prin amabilitatea conducerii Şcolii - director Victor Boboc şi a Primăriei comunei Tetoiu - Primar, Gheorghe Popa.

La ora 16.00, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii „Antim Ivireanul”, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea - Romeo Rădulescu, a adresat un salut de bun venit la reuniune oaspeţilor din ţară şi din diaspora, exprimând sentimentele sale apreciere faţă de membrii Cenaclului literar „Mihai Eminescu” din New York şi a înmânat mai multe diplome de excelenţă: conducerii revistei Lumină Lină, academicienilor prezenţi, precum şi unor scriitori sau conducători de publicaţii.

Dintre cei mai renumiţi scriitori şi oameni de cultură vâlceni, s-a remarcat prezenţa la eveniment a Conf. univ. Dr. Ioan St. Lazăr, Conf. univ. Dr. Doru Moţoc (dramaturg, poet, eseist, jurnalist), Ioan (Nelu) Barbu (dramaturg, eseist, critic literar), Ion Soare (poet, prozator, critic si istoric literar, dramaturg, eseist, epigramist), Prof. Nicolae Dinescu ş.a.; au fost prezenţi reprezentanţi ai presei locale şi ai unor importante posturi locale şi naţionale de radio şi de televiziune.

Moderatorul principal al reuniunii fiind scriitorul vâlcean Ioan Barbu, cuvântul de deschidere a fost rostit de ing. Gh. Puiu Răducan, amfitrionul manifestării; apoi, într-un moment de mare solemnitate, preotul Nicolae State-Burluşi, de la Arhiepiscopia Râmnicului, împreună cu toţi cei prezenţi au rostit „Tatăl nostru”.

În continuare, Pr. Prof. univ. Dr. Teodor Damian, directorul revistei Lumină Lină, a prezentat alocuţiunea intitulată: „Cenaclul Literar «Mihai Eminescu» – punte de legătură între românii de pretutindeni”, urmat de Prof. univ. Dr. Mihaela Albu, redactor şef al aceleiaşi reviste, cu propria expunere: „Revista Lumina Lină - îndrumător de spiritualitate ortodoxă şi izvor de expresie artistică” şi de scriitorul Gheorghe Puiu Răducan, cu prezentarea volumului său (în manuscris): Lumini pe pânza timpului – cartea mea cu prieteni, aflat în curs de apariţie.

La ultimul punct pe agenda fixată de organizatori: „Scriitorii la masa de lucru - noi apariţii editoriale şi proiecte”, parte care a durat şi cel mai mult în cadrul dezbaterilor (fapt care a determinat ca programul să depăşească timpul alocat, reuniunea încheindu-se în jurul orelor 21.00), au luat cuvântul numeroşi oaspeţi şi invitaţi: acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei, acad. Gh. Păun, acad. Vasile Tărâţeanu, scriitori, poeţi, critici literari, conducători de publicaţii literare şi editori: Prof. univ. Dan Anghelescu, Conf. univ. Anca Sîrghie, Prof. univ. Dr. Aurel Sasu, Prof. univ. Dr. doc. Ioan Gâf Deac, Ioan Radu Văcărescu George Călin, Florentin Popescu, George V. Precup, Paula Romanescu, Muguraş Maria Petrescu, Claudia Matei, Elena Liliana Popescu, Vasile Morar, Silviu Guga, Mihaela Malea Stroe, Dragoş Varga ş.a., mai mulţi dintre vorbitori axându-şi discursul pe comentarii şi aprecieri la adresa Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian, în tripla calitate de fondator al Cenaclului „Mihai Eminescu” din New York, de fondator şi director al revistei Lumină lină. Gracious Light, NY, de fondator şi de preşedinte al Institutului  Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă.

În intervenţiile făcute a fost subliniată activitatea cu totul specială desfăşurată de membrii colegiului redacţional al revistei Lumină lină (format din: Th. Damian - director, Mihaela Albu - redactor şef, M.N. Rusu - redactor şef adjunct, Vasile Andru şi Dan Anghelescu - redactori, Claudia Damian - secretar de redacţie/ tehnoredactare/ paginare, George Alexe, Gellu Dorian, Ioan Gâf-Deac, Aurel Ştefanache, Sorin Pavăl, Andreea Condurache, Grigore Luţai - consilieri editoriali şi Valeriu Moldoveanu - fotoreporter), remarcându-se că, în perioada de timp de când a fost înfiinţată, a devenit mai mult decât un portdrapel al tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla, fiind distribuită în 22 state şi apreciată de cititori, reuşind să publice o bună parte din creaţiile literar-artistice ale membrilor Cenaclului „Mihai Eminescu”, NY, ale românilor din S.U.A. şi Canada, rămânând însă deschisă şi creaţiilor autorilor din România şi Moldova.

S-a accentuat că iniţiativele promotorului cultural Pr. Prof. Theodor Damian şi ale altor membri marcanţi ai comunităţii româneşti au avut darul să impună în timp activitatea cenaclului literar, cea a revistei Lumină lină, dar şi activităţile ecumenice ori simpozioanele anual sau periodic organizate, sub patronajul Institutului  Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, pe teme diferite ale culturii româneşti din trecut şi de astăzi, ca pe nişte „bunuri comune” de certă valoare, ele deja intrând în tradiţia culturală a românilor din S.U.A. şi Canada de aproape două decenii, în acelaşi context fiind amintite şi revistele Symposium şi Romanian Medievalia.

Despre activitatea cenaclului, a revistei şi a Institutului, Prof. Th. Damian a afirmat că în acest cadru sunt promovate şi popularizate toate valorile culturii şi spiritualităţii romaneşti, prin crearea de multiple posibilităţi pentru educarea comunităţii în spiritul principiilor morale şi ale credinţei creştin-ortodoxe, ale tradiţiei noastre culturale, scopul fiind consolidarea conştiinţei identităţii naţionale şi culturale împotriva pericolului de marginalizare cu efecte negative pe multiple planuri.

Vorbitorul a menţionat că în cadrul Cenaclului din New York uneori au loc discuţii cu privire la termenii cei mai adecvaţi pentru desemnarea românilor din afara graniţelor ţării, referire specială făcându-se la termenii exil, emigraţie şi diasporă. Pr. Th. Damian a explicat că, recent, a început să folosească termenul de colonist, vechi de fapt, datorită lipsei din acestea complexelor de inferioritate sau de alt fel, însă implicate în alte denumiri.

În cadrul discuţiilor, oaspeţii din Republica Moldova şi Ucraina au relevat unele greutăţi cu care şi în prezent unii autori şi editori se confruntă în domeniul creaţiei literare, cât şi în privinţa condiţiilor materiale necesare pentru asigurarea unor publicaţii de calitate, aceasta şi datorită mentalităţilor care mai persistă pe alocuri din partea autorităţilor administrative, în acelaşi context fiind amintit şi cazul de excepţie al etnicilor români care locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei), dat fiind că nu s-au bucurat niciodată de drepturile specifice minorităţilor naţionale, autorităţile sârbeşti considerându-i ,,vlahi” şi atribuindu-le o altă denumire a limbii vorbite - limba „vlahă”, în încercarea de a demonstra că etnia este distinctă de a românilor, fapt pentru care nu au biserici şi şcoli în limba română.

În continuare, au recitat versuri din creaţiile proprii sau ale altor autori, poeţii Elena Liliana Popescu, George V. Precup ş.a., răsplătiţi cu binemeritate aplauze.

La puţin timp, poetul maramureşean Vasile Morar a avut o poziţie oarecum aparte faţă de ceilalţi vorbitori, ilustrând situaţia dificilă a românilor din jurul graniţelor României pe de o parte, şi tăcerea confraţilor de litere din ţară, pe de altă parte.

Alţii, dimpotrivă, s-au referit la creaţiile proprii, recent apărute sau mai vechi pe care le-au înfăţişat ca atare; s-au formulat diverse solicitări şi petiţii către directorul revistei Lumină lină, s-a cerut sprijin şi pentru definitivarea unei documentaţii referitoare la situaţia foştilor deţinuţi politici din România; editori şi conducători de reviste, între care şi redactorul şef al revistei Transilvania, au prezentat ultimele apariţii şi le-au dăruit celor prezenţi; şi revista Lumină Lină a fost oferită la intrarea în sala de conferinţe, în zeci şi zeci de exemplare din ultimii ani, inclusiv nr.1/ An XVII/ Ian. - Martie 2012.

Ca o paranteză, tot în faţa uşii de la intrarea în sala de conferinţe, prestigioasa Ed. „Eikon” din Cluj Napoca, a expus apariţii recente de carte, între care nu au rămas neobservate: cartea de interviuri Trăirea în cuvânt (Th. Damian), Elegiile răscumpărării (poezii), Noapte după noapte (eseuri) şi Cultură şi creaţie (publicistica lui Adrian Marino) – toate aparţinând poetului, eseistului şi energicului critic literar Aurel Sasu, nu în ultimul rând, a atras atenţia volumul inedit: George Dan. Oamenii din lande, din 2011, editat şi prefaţat de marele istoric şi critic literar M.N. Rusu, volum cuprinzând balade şi poeme ale poetului George Dan, dintr‑un misterios manuscris rămas nepublicat.

În final la propunerea proaspătului acad. Vasile Tărâţeanu, s-a convenit ca în anul 2013, o manifestare similară cu cea organizată la Râmnicu Vâlcea „Zilele Revistei Lumină Lină din New York” să se desfăşoare la Cernăuţi, în Ucraina.

Pe fundalul discuţiilor purtate în cadrul reuniunii, având şi îngăduinţa moderatorului, subsemnatul - autor al reportajului de faţă – am vorbit despre calitatea multor scriitori români din diasporă, evocând într-o scurtă prezentare personalitatea şi opera poetului, prozatorului şi promotorului cultural român Nicholas Buda, originar din Câmpeni, dar care locuieşte şi scrie la New York şi Tampa (Fl), desemnat şi jurnalist al anului în 2011 de presa română nord americană, apreciind că deţine un real talent literar, cărţile sale recomandându-ni-l ca pe un scriitor de mare viitor, în plină ascensiune în literatura română contemporană; cu această ocazie am oferit celor prezenţi şi un set de 10 ex. din ultima sa carte: 2012 A.D. Sfârşitul violenţei sau timpul unui violent sfârşit (Ed. „Casa Cărţii de Ştiinţă” Cluj-Napoca, 2012), iar în acelaşi gest, am alăturat şi un set de 10 ex. din ultimul meu volum de versuri Pe corzile luminii/ Sulle stringhe di luce (2011).

Punând astfel capăt acestui adevărat forum de dezbateri-maraton pe teme diverse ale culturii şi spiritualităţii româneşti, sub generoasa titulatură  «Lumină lină», încet, oaspeţii şi invitaţii s-au retras pentru a mai schimba impresii şi pentru a-şi oferi cărţile lor, fotografiindu-se în grup, în holul interior al bibliotecii.

După orele 21.00, în cinstea oaspeţilor din ţară şi de peste hotare, organizatorii au oferit un dineu la restaurantul „Pensiunii SUPCA”, din Râmnicu Vâlcea, str. Petrache Poenaru, nr. 2, unde, până în noapte târziu, cu toţii s-au simţit ca acasă.

Dumitru Găleşanu

28 Februarie 2011, Sibiu, Universitatea Alma Mater şi Balcic (Castelul Reginei Maria)

Lumină Lină la Sibiu

În 26 Februarie 2011 în foaierul de marmură al Universităţii “Alma Mater” din Sibiu un număr impresionant de oameni de cultură şi mari personalităţi din ţară şi străinătate, Cenaclul literar “Mihai Eminescu” din New York şi Clubul “Dialog” din Sibiu au sărbătorit zilele “Lumină Lină”.

Programul foarte încărcat al acestui eveniment a fost moderat cu minuţiozitate de “argintul viu” al acestei impresionante zile, D-na Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie. În faza de la “Alma Mater” lucrările au început la ora 10 dimineaţa şi s-au terminat după cca 5 ore, fără ca obişnuitul plictis să intervină, şi aceasta datorită diversităţii şi importanţei “cazurilor” discutate.

Cuvântul de bun venit a fost rostit de prorectorul Universităţii “Alma Mater” din Sibiu, Prof. univ. Dr. Mircea Cosma. Printre scriitorii invitaţi se menţionează: Theodor Damian, doctor în teologie la Universitatea Bucureşti şi la Fordham University, New York, licenţiat în Teologie la Institutul Teologic Bucureşti, director al centrului de învăţământ la distanţă New York al Universităţii Spiru Haret, Bucureşti, director al revistei Lumină Lină, revistă de cultură şi spiritualitate românească din New York, profesor la Metropolitan College of New York; Dr. Mihaela Albu, profesor la diferite universităţi din ţară şi din S.U.A., redactor şef al revistei Lumină Lină din New York; Vasile Andru, Dan Anghelescu, Aurel Ştefanachi, Aurel Sasu, Eugen Evu, Aurel Pop, Muguraş Maria Petrescu, Mariana Floarea, Elena Liliana Popescu, Ioan Gâf-Deac, Gheorghe Răducan, Mihaela Malea Stroe, Ilie Traian, Anca Sîrghie, Ioan Radu Văcărescu (preşedinte U.S.R. filiala Sibiu), Dumitru Chioariu, Silviu Guga, Gheorghe V. Precup, Răzvan Manea, Mariana Pândaru-Bârgău şi alţii, veniţi din toate colţurile ţării şi nu numai.

În discursul său, părintele cu parohie românească la New York, dar şi renumitul profesor universitar, Theodor Damian a vorbit despre viaţa românilor din diaspora, dar a lansat şi propunerea ca Cenaclul literar “Mihai Eminescu” din New York şi revista Lumină Lină să aibă întâlnire cu românii din toată ţara, în toate oraşele ţării. (Sperăm ca această întâlnire de suflet cu românii de peste tot să aibă loc şi în oraşul de sub “Sprânceana Coziei”, Rm. Vâlcea).

Tot de la domnia sa am aflat că în New York sunt 11 biserici româneşti, iar rolul revistei Lumină Lină este de a păstra cultura şi identitatea românească peste ocean şi peste tot în lume. Pr. Prof. univ. Dr. Dumitru Abrudan de la Facultatea de teologie din Sibiu a vorbit despre sufletele oamenilor, despre românismul nostru de peste tot unde se află români, făcând şi o prezentare a ziarului cu cea mai mare longevitate şi continuitate din România, Telegraful Român.

A evocat apoi vizitele sale făcute în America la profesorul şi preotul Th. Damian, întâlnirile cu românii de acolo, povestind despre crucea de gheaţă de Bobotează făcută monumental de Pr. Damian şi de enoriaşii săi în curtea bisericii, ca o mărturie ortodoxă în lumea catolică şi protestantă a Americii. A apreciat de asemenea revista Lumină Lină.

Prof. Dr. Mihaela Albu a precizat la rândul ei că Lumină Lină este singura revistă de cultură şi spiritualitate ortodoxă românească din U.S.A. A povestit apoi despre activitatea Cenaclului literar “M. Eminescu” din New York, despre oaspeţii din alte oraşe din USA şi Canada dar şi din România care vin acolo să-şi lanseze cărţile, Cenaclul întrunindu-se la fiecare două săptămâni Vinerea, din 1993. D-na Albu a prezentat totodată şi revista Carmina Balcanica unde este redactor şef, revistă dedicată promovării culturii în spaţiul internaţional balcanic. Despre semnificaţia românismului în diasporă a vorbit scriitorul Eugen Evu, care a recitat noi versuri din propria creaţie, după care scriitorul Aurel Pop din Satu Mare a prezentat revista literară Citadela pe care o conduce şi programul cultural/editorial al acesteia. Acelaşi lucru l-a făcut şi poeta Mariana Pândaru-Bârgău din Deva, director al revistei Ardealul Literar. Scriitorul Mihai Posada din Sibiu, membru al U.S.R. a vorbit despre revista Origini din Georgia, U.S.A., la care este corespondent, o revistă ce se află într-un continuu dialog cu diverse personalităţi româneşti de peste hotare şi care dezvoltă anchete cu cititorii privind viaţa spirituală, culturală a românilor de pretutindeni. De asemenea a prezentat cărţile: Opera publicistică a lui Mircea Eliade, şi Acasă, aceasta din urmă fiind tradusă în mai multe limbi.

Ca într-un fel de intermezzo, a urmat un recital extraordinar al sopranei Flaminia Crişu, cu lieduri şi arii din opere celebre, deosebit de apreciat de cei prezenţi.

Poetul Silviu Guga a prezentat apoi cartea Antologia prozatorilor sibieni a binecunoscutului scriitor Jean Văcărescu, preşedintele U.S.R. filiala Sibiu, după care traducătoarea Muguraş Maria Petrescu a vorbit despre cărţile oaspetelui de peste ocean, Th. Damian, Semnul Isar şi Exerciţii de înviere, iar scriitorul, jurnalistul şi profesorul universitar Aurel Sasu din Cluj a explicat natura poeziei religioase referindu-se la poezia lui Thedor Damian dar făcând interesante remarci şi despre viaţa şi opera marelui mitropolit dispărut Bartolomeu Anania, şi prezentând totodată propriul său volum Noapte după noapte.

Scriitorul Dan Anghelescu s-a referit apoi la lucrarea Mihaelei Albu, În labirintul cărţilor vorbind despre cultura exilului românesc, despre posibilitatea aducerii scriitorilor români din exil în cultura română.

A revenit Muguraş Maria Petrescu din Hunedoara care a discutat despre cărţile: Angel Radios de George Stanca şi Amfore de lumină de Ioan N. Roşca, dar şi despre revista Lumină Lină din New York.

Programul a continuat cu aceeaşi rigurozitate sub îndrumarea D-nei Prof. Anca Sîrghie, de data aceasta cei prezenţi asistând la un minunat recital de poezie în limba română, dar şi engleză, protagonişti fiind Th. Damian şi Muguraş Maria Petrescu.

Th. Damian a analizat apoi cărţile Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc de Dan Anghelescu şi În braţele ceţii de Mariana Floarea, urmat de scriitoarea Elena Macovei care şi-a prezentat propriile volume Pelerin în Ţara Sfântă şi Pelerin în China.

Într-un stil inimitabil D-l acad. Sofronie din Sibiu a adus un elogiu acestei întâlniri de suflet şi a recitat poezii. Au mai recitat versuri din propriile creaţii poeta Mihaela Malea Stroe din Braşov şi poeţii Mihai Sofronie şi George V. Precup din Sibiu. Pot să spun cu tărie că la Sibiu în această perioadă a fost cea mai mare densitate pe metru pătrat de oameni de cultură din România şi că aş dori ca acest eveniment să aibă loc anul viitor la noi la Râmnicu Vâlcea.

Puiu Raducan

20-22 Martie, 2009, Craiova, Liceul "H. Coanda", Casa de cultură "Traian Demetrescu"

Între 20-22 Martie a.c., la Craiova, s-au desfăşurat „Zilele Lumină lină”, eveniment organizat la iniţiativa şi cu ajutorul scriitorului Nicolae Petre Vrânceanu, de către Primăria municipiului, liceul „Henri Coandă”, Casa de cultură „Traian Demetrescu” (Cenaclul epigramiştilor şi Cenaclul „Zburătorul”). Din partea revistei au participat Th. Damian, Mihaela Albu, Dan Anghelescu şi Vasile Andru, iar ca invitat poetul Ioan N. Roşca (Bucureşti).

23-24 August 2008, Galaţi, Biblioteca Municipală

Între 23-24 August 2008 s-au desfăşurat la Brăila “Zilele Lumină Lină”. Moderat de scriitorul Vasile Andru, evenimentul a întrunit scriitori şi jurnalişti din oraş şi din alte localităţi. S-au făcut comunicări şi recitaluri de poezie din operele celor prezenţi.

23-24 August 2007, Vatra Dornei, Complexul hotelier Bradul-Călimani

Zilele Lumina lina la Vatra Dornei

Vatra Dornei, oraşul în care trăim şi de care unii suntem îndrăgostiţi iremediabil, pare, pentru alţii, „locul unde nu se întâmplă nimic”. Nu putem subscrie la această opinie, întrucât în ultima vreme se desfăşoară aici evenimente de excepţie, ilustrând diverse domenii de activitate (sport, turism, teatru, literatură etc.) ce vin în întâmpinarea aşteptărilor şi preocupărilor dornenilor şi contribuie la cunoaşterea urbei noastre sub alte zări.

Un asemenea eveniment de minte şi suflet a fost „Zilele Lumină lină”, prilejuit de apariţia unui nou număr al revistei nr.3/2007, iniţiatorul şi conducătorul acesteia fiind preotul profesor univ.dr.Theodor Damian din New York, fondator şi conducător, de asemenea, al Cenaclului „Mihai Eminescu” şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă ce funcţionează în marele oraş american.

Excelent ambasador al culturii şi literaturii româneşti în lume, pe data de 23 August 2007, Theodor Damian a fost prezent la Vatra Dornei, unde i s-au alăturat prieteni şi apropiaţi, membri ai familiei, preoţi, colaboratori literari străluciţi: Vasile Andru, Lucia Olaru Nenati, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Ion Filipciuc, Pr. Dumitru Merticaru, Protop. Marcel Miron, Ioan Gâf-Deac, Constantin Blănaru, Aurel Ştefanache, pictorul Liviu Şoptelea din Botoşani.

Personalităţile prezente au discutat despre rolul revistei Lumină lină în propagarea culturii româneşti din America şi în lume. Au fost lansate cărţile Stihiri cu stânjenei de Th.Damian, Semne generale  de Ioan Gâf-Deac şi CD-ul  Din dor de Eminescu de Lucia Olaru-Nenati, care a şi interpretat, cu talent deosebit, cântecul titular al albumului.

Amfitrionul şi-a prezentat colaboratorii, a subliniat rolul cenaclului „Mihai Eminescu” care susţine, prin activităţile sale, identitatea culturii româneşti.

Despre cenaclu, scriitorul Vasile Andru menţiona că „este un loc de întâlnire a tot ce e mai bun în emigraţia românească, literatura română are viitor şi prin acest aspect american”. Th.Damian este, în opinia lui Vasile Andru, „un om îmbunătăţit” care are vocaţia de a focaliza oamenii în jurul lui şi de a transmite această „îmbunătăţire”. Volumul de poezie Stihiri cu stânjenei abordează teme care „curăţesc viaţa şi ne învaţă ce este eliberarea”, propunând probleme majore precum timpul – care se scurtează efectiv – lipsa de empatie, de continuitate între om şi lume sau între om şi om.

Vasile Andru a adresat cuvinte de înaltă apreciere la adresa prozatorilor Ion Filipciuc şi Constantin Blănaru.

Despre volumul lui Ioan Gâf-Deac, Th.Damian opina că este „o carte de reflecţii sapienţiale, scrisă cu conştiinţa obligaţiei faţă de Dumnezeu: să dai altora ce ţi-a dat Dumnezeu ţie” şi cu sublinierea că „e nevoie de smerenie pentru a înţelege lumea”.

A fost un regal literar, o adunare de „oameni ai energiilor luminate”, după cum sublinia scriitoarea Lucia Olaru Nenati, care a emoţionat participanţii unui asemenea eveniment, sponsorizat cu generozitate de Complexul Hotelier Bradul-Călimani, prin persoana doamnei Olimpia Viziteu.

Paraschiva Abutnăriţei

25 August 2006, Bucureşti, Sala Oglinzilor, Uniunea Scriitorilor

Vineri 25 August 2006, în Sala oglinzilor la Uniunea Scriitorilor din Bucureşti a avut loc lansarea volumului de poezii Semnul Isar de Theodor Damian si revista Lumina Lina. Au vorbit scriitorii Vasile Andru, Mihaela Albu, Aurel Sasu, Adrian Dinu Rachieru, Mircea Săndulescu, Lucian Pricop din partea editurii Parelela 45 unde a apărut volumul, şi autorul.

28 August, 2005, Chişinău, Uniunea Scriitorilor şi Braşov, Universitatea Spiru Haret

O vară dedicată “Zilelor Lumină Lină”

Se conturează încet încet o tradiţie ca în timpul verii să se desfăşoare - undeva în ţară sau oriunde trăiesc români – “Zilele Lumină Lină”. Anul acesta poate fi numit unul special dacă luăm în consideraţie faptul că revista a împlinit zece ani, că a ajuns cu alte cuvinte la o maturitate care-i permite şi sărbătorirea, dar şi bilanţul.

Evenimentul din anul acesta a început prin organizarea la New York, în ziua de 17 iunie 2005, a primului Simpozion internaţional “Lumină Lină”, despre care se cunoaşte deja. Participarea a fost numeroasă, profesori şi scriitori, invitaţi din New York (Th. Damian, Mihaela Albu, M.N. Rusu, Bogdan Ştefănescu, Valentina Ciaprazi, Silvia Burdea), din New Jersey (George Roşianu), din Washington (Aurelia Roman) sau din ţară (Nicolae Petre-Vrânceanu, Elena Petre) susţinând comunicări sau intervenţii atât despre revistă, cât şi despre literatura română din diasporă.

 A urmat apoi, la 7 iulie, o întâlnire la Chişinău cu scriitorii şi oamenii de cultură din Republica Moldova, sub genericul “Zilele Lumină Lină”, organizatori fiind preşedintele Uniunii Scriitorilor, Acad. Mihai Cimpoi şi Mihaela Albu, redactorul şef al revistei. Au participat circa 30 scriitori, jurnalişti. Întâlnirea, condusă de Acad. Mihai Cimpoi, a fost dintre cele ce unesc spiritele dincolo de distanţe. Cultura nu are graniţe şi cei ce simt şi gândesc româneşte au făcut astfel un fel de pod spiritual New York – Chişinău, via Bucureşti (în cazul meu, Craiova). Oamenii sunt calzi şi mai ales sunt dornici să cunoască, să afle, să ştie, să întâlnească semeni. După ce Mihai Cimpoi a făcut intoducerea şi prezentarea mea şi a revistei, vorbind cu cele mai laudative cuvinte despre Lumină Lină şi activităţile noastre din cadrul Cenaclului, am avut prilejul să le povestesc participanţilor multe, multe din cele ce se întâmplă cultural la New York printre românii de acolo, în comunitatea din jurul Cenaclului. Întrebările şi comentariile au durat mai mult de două ore, dar puteau să se desfăşoare parcă nesfârşit pentru că din cei prezenţi dorea fiecare un dialog cu mine (cu noi) cei de dincolo de Prut şi de dincolo de ocean. Lucreţia Bârlădeanu, scriitor şi profesor basarabean, locuitor acum în Paris, a vorbit în cunoştinţă de cauză despre Cenaclul “Mihai Eminescu” pentru că ne-a fost oaspete la New York. A subliniat de asemenea coincidenţa preocupărilor noastre, ea la Paris, eu la New York încercând amândouă să facem cunoscuţi scriitorii români trăitori şi robitori în ale scrisului departe de ţară. Ana Bantoş (de la Limba română) cunoaşte bine revista, o primeşte la redacţie şi nu rareori a fost recenzată. Efim Joseanu îmi dă o carte a sa (A fi) şi evocă zilele petrecute la New York, apoi alţii şi alţii îmi oferă cărţi.

După o lună şi jumătate (28 august)... s-a petrecut o altă sărbătorire, de data aceasta la Braşov, oraş poate nu întâmplător ales, considerat “inima ţării”, centru de românism care a găzduit pentru o zi reprezentanţii revistei newyorkeze, scriitori şi oameni de cultură din New York, din Braşov, din Cluj, din Bucureşti, Craiova sau din alte oraşe ale ţării. Gazdă a fost de data aceasta Universitatea “Spiru Haret”, Centrul Universitar Braşov.

Programul a fost împărţit în două părţi distincte. Începând cu ora 11 dimineaţa, după o întâlnire neprotocolară la o cafea şi după o fotografie de grup sub pancarta ce anunţa “Zilele Lumină Lină”, ediţia a doua, în Sala de Consiliu a Universităţii, devenită neîncăpătoare, s-a desfăşurat prima parte ce a constat din expuneri ale reprezentanţilor Universităţii, precum şi ai revistei. Cuvântul de deschidere i-a revenit firesc Prof. Univ. Dr. Ion Petrescu, directorul coordonator al Centrului Braşov al Universităţii “Spiru Haret” care, printre altele, a făcut cunoscut celor din sală intenţia sa de a publica un tratat de “management al diasporei” la care l-a invitat să colaboreze şi pe directorul revistei, Theodor Damian. A urmat Prof. Dr. Ioan Gâf-Deac, prorector al Universităţii, care a transmis în primul rând salutul rectorului acestei mari instituţii de învăţământ, Prof. Univ. Dr. Aurelian Bondrea. Prof. Gâf-Deac, având şi experienţa de ambassdor în Australia, dar fiind nu de mult şi oaspete al Cenaclului nostru, a subliniat faptul că prin cultură se ajunge la distrugerea distanţelor şi la apropierea dintre oameni. Este ceea ce face şi revista Lumină Lină şi de aceea Prof. Gâf-Deac a vorbit, referindu-se la revistă şi Cenaclu, despre “deceniul de cultură română în America”. A urmat apoi cuvântul directorului revistei, Pr. Prof. Theodor Damian, cel care a înfiinţat-o în urmă cu zece ani. El a vorbit despre începuturi, dar şi despre extinderea colaborării revistei cu tot mai mulţi scriitori din ţară printre aceştia numărându-se, desigur, şi câţiva din Braşov.

Un moment important din întâlnirea de la Braşov l-a constituit prezentarea a două volume recent alcătuite de Aurel Sasu şi Carmina Popescu, ambele devenind de acum înainte documente de referinţă pentru cel ce va dori să studieze fenomenul cultural românesc reunit sub auspiciile revisei şi ale Cenaclului din ultimul deceniu. Este vorba despre Căile luminii şi Întâlnirile de vineri, ambele apărute la Editura “Eikon”, Cluj în 2005. Aurel Sasu, prezent la manifestările de la Braşov, şi-a luat ca pretext al discursului chiar aceste cărţi dificile, tehnice, născute, după cum a afirmat, “într-un context afectiv-politic”. Ele se constituie de acum înainte ca o bază de documentare şi un suport pentru cunoaşterea acestui “centru de putere”, cum le-a numit fără ezitare, “adevărate instituţii culturale ale românilor”, revista Lumină Lină nefiind nici pe departe revista unui grup de scriitori din New York, ea devenind “o revistă de interes naţional” care se adresează şi atrage tot mai mulţi colaboratori dintre scriitorii din ţară, precum şi din SUA, Canada sau ţări europene, acoperind nevoia de cultură şi setea de spiritualitate românească pe cele mai diverse spaţii geografice. De aceea, în opinia lui Aurel Sasu, poate cel mai în măsură să se exprime cu privire la această revistă, alături, desigur, de cei ce o alcătuiesc, ea este şi “o formă de luptă împotriva paraliziei memoriei şi a înstrăinării de noi înşine.” Dacă volumul Căile luminii consemnează pe capitole temele abordate de revistă de-a lungul timpului (de la literatură, teologie, istorie, filologie, arte plastice la informaţii culturale sau la o revistă a presei), volumul al doilea, Întâlnirile de vineri, strânge laolaltă toate reportajele publicate în revistă, grupate spiritual în jurul Cenaclului “Mihai Eminescu”, devenind în felul acesta o adevărată arhivă în studierea activităţii diasporei române din New York. “Ce minunat ar fi să avem reportajele Cenaclurilor de peste timp”, a conchis Aurel Sasu, demonstrând încă o dată necesitatea reportajului, ca şi a unei astfel de antologii.

În calitate de redactor şef al revistei, începând cu anul 2000, Mihaela Albu a subliniat momentele importante din activitatea revistei şi a Cenaclului, a vorbit despre istoria diasporei culturale româneşti, pledând totodată pentru înfiinţarea unei biblioteci şi mai ales a unei librării româneşti la New York.

Au urmat fireştile discuţii pe marginea unor teme atât de generoase, acestea fiind deosebit de interesante mai ales pentru faptul că mulţi dintre cei prezenţi în sală erau fie colaboratori ai revistei, fie participaseră la Cenaclul newyorkez.

S-a afirmat astfel “nota de originalitate” a Luminii Line şi chiar necesitatea ca şi alte comunităţi româneşti din alte ţări (ca de ex. Australia) să aibă o publicaţie asemănătoare (I. Gâf-Deac), s-a insistat pe crearea unui fond de carte pentru diaspora românească (I. Topolog-Popescu, preşedintele filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor), s-a scos în evidenţă deosebita organizare de anul acesta de către filiala Braşov a Universităţii “Spiru Haret” (Dionisie Duma), s-a insistat pe refacerea culturală în întregimea românităţii, deoarece, aşa cum se spune, “ce nu se întâmplă la Bucureşti nu există” (Cornel Lazăr), revenindu-se apoi la revistă şi la semnificaţia titlului acesteia (Elena Liliana Popescu).

În această sărbătorire maraton, s-a trecut apoi la partea a doua – lansările de carte, acestea fiind, în ordine, Căile luminii şi Întâlnirile de vineri, despre care s-a vorbit cu deosebire în prima parte, subiectul lor fiind legat nemijlocit de însăşi sărbătoarea Luminii Line, apoi Nemitarnice, volum de poezii semnate de Theodor Damian şi apărut la editura “Dionis”, Botoşani, 2005, urmate de alte două volume de poezie, Ca o dragoste târzie …, autor Mihaela Albu, Editura “Ramuri”, Craiova, 2005 şi Peregrino, autor Elena Liliana Popescu, Editura “Empireuma”, 2004. Despre primii doi a vorbit Aurel Sasu, explicând pentru început titlul ales de Th. Damian, Nemitarnice trimiţând cititorul cu gândul la omul egal cu sine, omul neclintit, necumpărat, autorul făcând parte dintre scriitorii care spun o dată esenţialul, iar apoi, în cercuri concentrice, reiau ideea  şi o dezvoltă. Vorbitorul s-a referit apoi şi la relaţia poetului cu critica literară, mulţi critici considerându-l un poet religios, poezia acestuia nefiind “o rugăciune, ci o rugăminte” în opinia lui Aurel Sasu.

Referindu-se la volumul Mihaelei Albu, criticul a semnalat “apelul la poezie când ne bântuie distanţele, îndoielile”, făcând apoi un joc de cuvinte pentru a o defini pe autoare: “Cine se lasă îmbrăţişat de poezie nu va fi niciodată singur în faţa iluziei că nu e singur.”

Despre Th. Damian au mai vorbit Lucia Olaru Nenati, aceasta definindu-l ca pe un “om al energiilor luminate”, dând totodată exemple din poezia acestuia şi subliniind faptul că la el “legătura cu Divinul e luminoasă”.

Despre a treia carte lansată, Peregrino, au vorbit Th. Damian (“cartea uneşte idei şi culturi”) şi poeta însăşi, referindu-se la titlul ales, ca şi la întreaga sa activitate literară.

Într-o sală în care razele soarelui trimiteau o lumină ce venea în concordanţă cu tablourile din expoziţia pictorului Liviu Şoptelea, intitulată sugestiv “Tăcerea bronzului”, toţi cei prezenţi au ascultat apoi cu interes versuri în lectura autorilor. Cuvântul de încheiere i-a revenit reprezentantului gazdei acestei speciale aniversări, Prof. Ioan Petrescu.

Noi, cei ce reprezentam revista, nu am putut avea decât cuvinte de apreciere şi de mulţumire pentru felul în care Universitatea “Spiru Haret”, precum şi scriitorii din Braşov, (şi nu numai) au ştiut să construiască un pod spiritual şi cultural între New York şi ţară.

Acest pod se lărgeşte pe an ce trece cu noi întâlniri între scriitorii români de acasă şi cei ce trăiesc şi scriu în spaţiul american sub auspiciile revistei ce în urmă cu un deceniu primea numele Lumină Lină.

Mihaela Albu