Simpozionul anual "Mihai Eminescu" - Reportaje

Un strălucit jubileu “Eminescu” la New York

Cea de-a XX-a ediție a Simpozionului anual “Mihai Eminescu”, organizată  în 12 ianuarie 2013 la New York de Academia Oamenilor de Știință din România, Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și Societatea Română Creștină “Dorul”, s-a desfășurat la Institutul Cultural Român din metropola americană. Faptul este cum nu se poate mai firesc, marcând o intrare în normalitate, după ce ani la rând această instituție ce coordonează activitatea culturală a românilor de pe întegul continent american lipsise în mod dramatic și inexplicabil din  viața conaționalilor noștri stabiliți în Lumea Nouă. Speranța tuturor este ca numirea prestigiosului ministru Andrei Marga în postul  de președinte al Institutului Cultural Român din București să se resimtă primenitor și în filiala newyorkeză, condusă de poeta Doina Uricariu.

Preludiul simpozionului este prin tradiție o reuniune a Cenaclului literar “Mihai Eminescu” din New York, care în 11 ianuarie a.c. a reunit pe membrii săi la o lansare a volumelor editate de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, anume Fratele fiului risipitor de Aurel Cioran (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012)  și  Dăltuiri de Radu Stanca” (Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2012 ). Prezentatorii, Th. Damian, ctitor al cenaclului și organizator al seratelor lui culturale, M.N. Rusu, critic şi istoric literar şi redactor-şef adjunct al revistei Lumină Lină din New York, și Sebastian Doreanu venit de la Denver, Colorado, unde cu o săptămână în urmă s-a desfășurat din inițiativa sa un eveniment similar, au comentat contribuția pe care cele două volume o aduc la cunoașterea unor personalități transilvănene, cum sunt Radu Stanca, din creația căruia în volumul Dăltuiri sunt scoase la lumină pagini uitate din publicistica celor 3 decenii antume (1932-1962), și Aurel Cioran un legionar veritabil, care a înțeles să înfrunte toate obstacolele, păstrându-și crezul până la moarte. Fratele fiului risipitor este cartea celor trei intelectuali din Rășinarii Sibiului, ale căror destine convergente nu i-au împiedecat să păstreze cu sfințenie sentimentul originilor.

Simpozionul anual “Mihai Eminescu” a debutat în 12 ianuarie 2013 sub semnul emoției provocate de împlinirea a 20 de ani de manifestare, cifră jubiliară salutată de Th. Damian, ca inițiator și coordonator al evenimentului, și de Cristian Pascu, președintele Societății Române Creștine “Dorul”. Excelența Sa Marian Pârjol, Consulul General al României la New York a rostit un mesaj de cultură către românii diasporei, căci “a fi la I.C.R.vorbind de Eminescu este lucrul cel mai firesc. Odată cu numirea scriitoarei Doina Uricariu la conducerea filialei newyorkeze a I.C.R-ului relațiile acestei instituții cu reprezentanții Consulatului încep o nouă eră.”  Misiunea lor este cea de “a face pe românii strânși în jurul tricolorului să simtă românește, întrucât Eminescu ne urmărește pretutindeni unde sunt români.”

După ce Lia Lungu a desfătat participanții cu melodii pe versuri eminesciene, partea secundă a simpozionului a fost  dedicată, așa cum cerea tradiția, susținerii comunicărilor științifice, chiar ele ajunse la o cifră record la această ediție jubiliară. Comparatistul Ștefan Stoenescu și-a ales tema Eminescu tânăr poet despre obârșii. În comunicarea  sa intitulată Radu Stanca și modelul Eminescu, în care a valorificat pagini necunoscute din publicistica autorului, Dr. Anca Sîrghie de la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu,  a demonstrat  că fără să-l imite sau pastișeze, Stanca l-a valorificat în mod creator ca model pe Eminescu, față de care a manifestat o reală adorație. Vorbind despre Incidențe americane în publicistica lui Eminescu, criticul și istoricul literar M.N.Rusu semnalează aprecierea din monografia România de James Samuelson, Londra, 1882, că Eminescu era “cel mai mare ziarist din București”.  El traducea din E. A. Poe și din Bret Harte, acel “Ion Creangă al Americii”. Familiarizat cu presa americană a momentului, din care citează în articolele sale, Eminescu considera în fața dezastrului provocat de politica liberală că”ar trebui să emigrăm în America”, ceea ce o determină pe Veronica Micle să-l întrebe pe iubitul ei într-o epistolă din 1883 cui o lasă dacă el pleacă din țară. În comunicarea intitulată Ideea morții și revelația prototipului în poezia lui Eminescu, Th. Damian, profesor de  Filosofie și Etică la Metropolitan College of New York, a analizat  modul în care genialul romantic deplângea lipsa de sens a acelor “visuri care mint”, ce nutreau  sentimentul de zădărnicie provocat de tot ce este perisabil, istoria însăși fiind “viața ce trece pe ape”. La acest poet la care contemplarea lucrurilor era o stare permanentă, sâmburele ca prototip platonician conduce spre revelația lui Dumnezeu. Plecat în căutarea esențelor, scepticul religios cugetă la moarte ca prag de detașare de ceea ce este trecător, spre viața cealaltă. În comunicarea Națiune și naționalism în publicistica lui Eminescu, Doru Tsaganea, profesor de Matematică la Metropolitan College of New York,  pornește de la definirea națiunii ca formă superioară a vieții unui popor, apreciind că cel mai avansat experiment a fost realizat prin Comunitatea Europeană. Fie că este de dreapta sau de stânga, naționalismul a însemnat în istorie o mișcare de eliberare, contribuind la prăbușirea unor imperii, iar crearea națiunilor europene a fost un fapt benefic. Eminescu înțelege să pună accent nu pe elementele materiale (teritoriu, istorie, limba și psihologie comună), ci pe cele spirituale ale naționalismului, îndeosebi pe înțelegerea patriotismului, ceea ce-l obligă să fie obiectiv în critica sa, indiferent ce aspect sau ce comunitate vizează. A urmat comunicarea propusă de Dr. Alina Feld, profesor de Filozofie la Long Island University Global, New York, Apocalipsa după Eminescu, bogată în trimiteri filozofice, Eminescu fiind considerat un spirit nietzschean avant la lettre, iar apocalipsa fiind o revelație a conștiinței individuale.Valentina Ciaprazi, profesor de limba franceză la LaGuardia Community College, New York,  a demonstrat prin asocieri biografice și tematice ideea că Eminescu, alături de Gerard de Nerval și  E. A. Poe, care au pătruns concomitent în literatura română, constituie o constelație a romantismului.

Redactor la Gândacul de Colorado și conducător al Cenalului românesc de la Denver, profesorul Sebastian Doreanu și-a intitulat ingenios  intervenția Cu Eminescu în “bagaj”, urmărind linia sinuoasă a regimurilor politice, popas făcându-se îndeosebi în comunism,  sub care Eminescu a fost pus la index.Opera lui a răzbătut cu încetul prin traduceri în larga zariște a lumii. Autorul se raliază la opinia formulată în 1949  de Mircea Eliade, anume că dacă economia României ar falimenta, în schimb prin Eminescu  “identitatea neamului nostru este salvată”. Scriitoarea Ana R. Chelariu a privit Luceafărul între mit și basm, prozatorul Mircea Săndulescu și-a intitulat comunicarea În apărarea lui Cătălin, iar medicul Napoleon Săvescu, președintele organizației Dacia Revival International, a răspuns la întrebarea A iubit Eminescu istoria?, el socotind că atitudinea publicistului Eminescu în 1877-78 dovedește geniul lui politic. Documentată atent a fost și comunicarea inginerului Cristian Pascu  intitulată Chipul poetului M.Eminescu în medalistica românească  contemporană. 

În partea a III-a a programului, intitulată Mihai Eminescu: vânturile, valurile, recitalul muzical al ziaristului Grigore Culian cu Mirela Dumitrescu, acompaniați de pianistul Nick Stoica, ne-a reamintit cu bucurie de ipostaza de compozitor și solist vocal a redactorului de la New York Magazin.

Un moment de satisfacție pentru principalii actanți ai evenimentului a fost  acordarea diplomelor, înmânate  de președintele  Societății Române Creștine “Dorul”, ing. Cristian Pascu şi de Pr. Prof. Theodor Damian.

Momentul care ar fi meritat atenția generală, a fost Galeria de artă “Spiritus”, condusă de Viorica Colpacci alături de care au expus lucrări dedicate marelui geniu al poeziei românești Garabet Salgian, Șerban Chelariu, Doru Tsaganea, Ruxandra Dumitrescu, Despina Amăriuței și Dimitrie Dumitrescu. Prezentarea făcută de M.N.Rusu, în lipsa unui microfon, nu a avut auditoriu meritat.

Manifestarea de la I.C.R. s-a prelungit cu o recepție, susținută financiar de membrii Bisericii “Sf. Ap. Petru şi Pavel”. Felicit echipa moderatorilor formată din Mariana Terra și Elena Solomon, ingenioase, spontane și pline de umor în intervențiile lor.  

Dacă simpozionul, care și-a câștigat prin cele 20 de ediții desfășurate prestigiul de cea mai amplă manifestare cultural-academică dedicată lui Eminescu în Statele Unite ale Americii, cu participanți de elită din țară și din Lumea Nouă, are un preludiu prin activitatea Cenaclului “Mihai Eminescu”, tot tradiția celor două decenii a impus în cea de-a treia zi a evenimentului comemorativ parastasul închinat lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru și Antonie Plămădeală la Biserica ortodoxă “Sf. Apostoli. Petru și Pavel” din New York. Este un moment sacru, prelungit cu o altă manifestare culturală, când s-au ascultat alte recitări de versuri, s-au făcut comentarii, s-a meditat asupra valorii unui asemenea eveniment complex, de înaltă trăire românească.Găsim cu totul îndreptățită aprecierea că strălucitul simpozion consacrat  anual lui Mihai Eminescu la New York nu are egal în lume ca valoare emoțională și științifică, ca amploare și bună organizare. 

Anca Sîrghie

(Reportaj apărut în Cetatea lui Bucur, An III, Nr. 9, Ian.-Mar. 2013, p. 14; în Lumină Lină/Gracious Light, New York, Nr. 1, 2013, pp. 115-118)

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2012

Mihai Eminescu - dialog cu timpul  

14 Ianuarie 2012, la Consulatul Roman, New York

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, sub egida Academiei oamenilor de stiinta din Romania si în colaborare cu Societatea Romana Crestina “Dorul””, New York (Cristi F. Pascu)

Program

În comunitatea românilor americani din New York s-a desfăşurat recent Simpozionul anual, devenit tradiţional de peste două decenii , şi care în această ediţie a purtat titlul Mihai Eminescu - dialog cu timpul. Organizat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România în colaborare cu Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi cu Societatea Română Creştină “Dorul”, programul din această ediţie a fost structurat pe durata a două zile.

Prima parte s-a desfăşurat în 14 ianuarie a.c. la Consulatul General al României (38 Street cu 3 Ave.în Manhattan). În deschidere, Excelenţa Sa Marian Pârjol, Consulul General al României la New York, a prezentat un mesaj aniversar. Ca preşedinte al Societăţii“Dorul”, ing. Cristian Pascu a prezentat noile medalii şi insigne ce poartă efigia eminesciană. Dintre cele trei părţi ale programului, cea mai densă ştiinţific a fost, aşa cum era de aşteptat, cea a comunicărilor, pentru care au fost invitaţi specialişti români din America şi profesori din diferite centre universitare ale ţării, ca Bucureşti, Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca şi Oradea. Aducând prisme de abordare noi şi ocolind cel mai adesea cu brio spaţiile comune, au vorbit rând pe rând cei 11 comunicanţi, supunându-se rigorii clopoţelului care marca fără iertare consumarea timpului acordat.

Scriitoarea Dr. Doina Uricariu şi-a ales titlul Timp, memorie şi uitare la Eminescu, bazându-se pe o parabola persană, care a cucerit publicul ca originalitate a ideii. Criticul literar M.N.Rusu a demonstrat care a fost contribuţia americană la ridicarea primei statui a lui M. Eminescu în Moldova la Dumbrăvenii Botoşanilor, monument vandalizat în timpul Primului Război Mondial. Prof. Dr. Aurel Sasu a ales titlul Ideea de Eminescu spre a demonstra că problema care continuă să se ridice este sumara cunoaştere esenţiale a celui ce a revoluţionat poezia românească şi a fost un mare om politic. Încă nu s-a realizat o deconstruire a ideii de Eminescu, ca apoi să-l reconstruim.Valorificat fragmentar după 1945, când a devenit criticul moralei burgheze, citat de N. Ceauşescu drept doctrinarul avant la lettre al comunismului, Mihai Eminescu era definit de către Emil Cioran drept singurul nostru gânditor messianic, căci în afară de el totul este relativ.

Ieşirea din absurditate nu se poate realiza în societatea postdecembristă fără a înţelege România lăuntrică, pe care a definit-o Eminescu. Punând în discuţie poemul Rime alegorice, pe care D. Murăraşu le pusese sub influenţa basmelor arabe, Prof. Dr. Theodor Damian descoperă elemente de doctrină creştină, evidente la nivelul unor simboluri ca împărăţia morţii, adormirea Maicii Domnului, Dumnezeu ca văzătorul prin excelenţă etc.

Titlul prea general şi laconic al Prof. Dr. Mihaela Albu Eminescu-gazetar nu a condus demonstraţia spre domeniile tematice ale publicisticii poetului, ci s-a transformat într-o pledoarie pentru lectura articolelor redactorului de la “Timpul”, ca model de limbă frumoasă. Universitara Dr. Anca Sîrghie a prezentat o cercetare intitulată Imaginea lui Andrei Şaguna în conştiinţa lui

Mihai Eminescu. Publicistul de la Iaşi ţine să remarce faptul că Şaguna era un” om politic de la tălpi până în creştet”, iar despre Telegraful Român va aprecia că este “foaia cea mai modernă de peste Carpaţi”. Dar mânjirea memoriei înaltului prelat în postumitate îl va determina pe Eminescu să argumenteze cu un document autograf din 1849 faptul că Şaguna nu a fost nici trădător şi nici maghiarofil, cum se insinuase pe nedrept, ci un patriot în sensul cel mai autentic al cuvântului. Acest episod încă neexploatat de biografi a fost fără îndoială un punct de plecare pentru satira eminesciană din Scrisoarea I. Prof. Dr. Doru Tsaganea a abordat poezia Împărat şi proletar, aşezând cu supleţe ideatică şi cu o solidă cultură demonstraţia sa pe antiteza dintre ideologia socialistă şi cea conservatoare, ce nutreau gândirea secolului al XIX-lea european. Poeta Prof. Valentina Ciaprazi, sprijinindu-se pe date, nume ale unor specialişti ai domeniului şi cifre exacte, a punctat istoricul raducerilor poeziei eminescinene în diferite limbi romanice. Ea a ajuns la concluzia că nu atât numărul lor, ci calitatea traducerilor contează cu adevărat. Cercetătorul Vladimir Wertsman a dovedit prin sugestiile sale privind viitorul creaţiei poetului, că este Alături de Eminescu, cum suna titlul comunicării sale. Abordările încercate de Dr. Napoleon Săvescu în Dacia din „Memento mori” şi de scriitorul-regizor Timotei Ursu într-o comunicare despre metaforă presupuneau o interpretare mai aprofundată, ei încheind cea de-a doua parte a simpozionului.

Programul artistic al manifestării a fost susţinut de Lia Lungu, apreciată pentru recitalurile ei muzicale pe versuri eminesciene, susţinute totdeauna cu o vibraţie emoţională deosebită. Punctul culminant al programului artistic l-a oferit Dr. Oana Lianu, conf. la Universitatea din Oradea, care a copleşit asistenţa cu virtuozitatea interpretării ei la ocarină, fluier şi nai, aducând în centrul metropolei americane farmecul cântecelor noastre cu freamăt de codru şi triluri de privighetori.

A doua parte a manifestării s-a desfăşurat în 15 ianuarie la Centrul social al Bisericii Sf. Petru şi Pavel din Astoria, NY, unde după parastasul tradiţional,făcut spre pomenirea lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Andrei Şaguna, Nicolae Cristea, ca personalităţi reprezentative ale culturii noastre naţionale, Anca Sîrghie a ţinut o conferinţă despre Mitropolitul Andrei Şaguna văzut de scriitori români. Conferinţa a fost urmată de un film documentar inedit, care a cuprins tradiţia religioasă a Mărginimii şi canonizarea lui Andrei Şaguna de la Sibiu, aşa cum filmul a mai fost prezentat în 18 decembrie 2011 la Denver, în statul Colorado. În 2012 se vor împlini 110 ani de la stingerea publicistului sibian Nicolae Cristea, unul dintre cei mai loaiali urmaşi ai Mitropolitului Şaguna, căruia i-a promovat nedezminţit doctrina activismului. Prof. Dr. Aurel Sasu a prezentat două cărţi ale autoarei sibience legate de această temă, anume Memorandistul Nicolae Cristea şi epoca sa, aflată la a doua ediţie în 2011 la Editura Technomedia, Sibiu, cu un Cuvânt înainte de Acad. Prof. Dr. Mircea Păcurariu şi cu Postfaţa semnată de Ana Gama şi Nicolae Cristea - file de memorialistică. Jurnal, scoasă de Casa de Presă şi Ziarul Tribuna din Sibiu.

Au stârnit interes şi alte volume ale scriitoarei de la Sibiu, aşezate într-un stand, dar şi cărţi recent apărute în ţară, precum Trăirea în cuvânt (interviuri) de Th. Damian, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011, şi Elegiile răscumpărării de Aurel Sasu, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011.

Sărbătoarea Unirii Principatelor a fost întâmpinată la New York cu un program de comunicări evocative pregătit pentru duminica din 22 ianuarie, când mulţi români participanţi au purtat costume tradiţionale. Este splendid să joci Hora Unirii la NewYork, gândind cât de puţini sunt cei care în ţară o mai fac, mai ales într-un moment atât de tulbure din punct de

vedere politic.

Aşadar, trei zile culturale cu adevărat faste la New York! Faţă de comunităţile româneşti inerte ale altor state americane, la New York conaţionalii noştri, în frunte cu Prof. Univ. Pr. Th. Damian, sunt neobosiţi şi entuziaşti în a marca evenimentele ţării, drept care, atât ca iniţiativă , cât şi ca mod de organizare, merită felicitări din partea noastră a tuturor.

Anca Sîrghie

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2011

Mihai Eminescu, de la idolatrie la contestatie  

15 Ianuarie 2010, la Consulatul Roman, New York

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, sub egida Academiei oamenilor de stiinta din Romania si în colaborare cu Societatea Romana Crestina “Dorul”, New York (Cristi F. Pascu)

Program

Simpozionul  Eminescu la Consulatul General  al Romaniei din New York

                                                             “Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

                                                                .........................................................

                                                                                      La trecutu-ti mare, mare viitor!”

In fiecare an, la mijlocul lunii ianuarie, noi, romanii, ne imbogatim sufletul cu gandul la Eminescu si cu fapta de cinstire a memoriei lui. Caci in 15 ianuarie, s-a nascut acela care va deveni “luceafarul poeziei romanesti”, simbolul de exceptie al personalitatii civice progresiste si ganditorul ilustru care si-a dedicat intreaga energie creatoare mai binelui poporului si patriei sale.

Pe coloana infinita a valorii spirituale a neamului romanesc, Eminescu a fost, dupa cum il caracteriza George Calinescu, “sigilat de destin sa ilustreze prin el insuti bucuriile si durerile existentei si de aceea multa vreme Mihai Eminescu va ramane in poezia noastra nepereche”.

In 15 ianuarie a.c., Consulatul General al Romaniei din New York a fost gazda ospitaliera a Simpozionului Eminescu, avand ca tema de dezbatere Mihai Eminescu, de la idolatrie la contestatie.

In sala de la etajul patru a acestei institutii au venit multi romani sa-l cinsteasca pe marele nostru ctitor de cultura.

La fel ca in anii trecuti, simpozionul a fost organizat de Institutul  Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, de Cenaclul literar “Mihai Eminescu” si de colectivul de redactie al revistei Lumina Lina.  Lor li s-au alaturat Societatea Romana Crestina “ Dorul” si  Academia Oamenilor de stiinta din Romania.

Lucrarile Simpozionului Eminescu au fost deschise de preotul  Theodor Damian, presedintele Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, presedintele cenaclului literar “Mihai Eminescu”, directorul revistei de cultura si spiritualiate Lumina Lina, profesor universitar la Metropolitan College of New York si la Universitatea “Spiru Haret” din Bucuresti, scriitor de valoare recunoscuta.

Dansul a scos in evidenta importanta evenimentului pentru romanii din New York, a multumit Consulatului General pentru gazduire si a punctat cateva dintre controversele aparute in presa romaneasca despre Eminescu, subliniind ideea ca Mihai Eminescu este si va ramane simbolul artistic al neamului romanesc. Audienta a fost anuntata ca, prin lege promulgata in 6 decembrie 2010, presedintele Romaniei a decretat ziua de 15 ianuarie Ziua Culturii Nationale.

Excelenta Sa, D-l Marian Parjol, Consulul general al Romaniei la New York, a transmis participantilor la simpozion un vibrant mesaj ocazionat de aniversarea a 161 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. De asemenea, Domnia sa si-a exprimat deplinul acord si bucuria de a gazdui in incinta consulatului manifestari culturale si stiintifice ale comunitatii romane din New York. Mesajul Consulului general a fost primit cu ropote de aplauze.

Despre poezia eminesciana “Rugaciune”, criticul literar Dan C. Mihailescu spunea ca “ne ingenuncheaza sufletul”. Vocea inconfundabila a Liei Lungu a vrajit sala prin interpretarea muzicala de exceptie a acestei poezii.

Societatea Romana Crestina “Dorul”, infiintata in anul 1903, a reinviat in ultimii ani ca pasarea Phoenix din propria-i cenusa datorita, in mod deosebit, perseverentei si pasiunii presedintelui acesteia, inginerul Cristian F. Pascu.

In cuvantul sau, D-l Cristian Pascu, a vorbit despre eforturile depuse de societate si care s-au materializat prin aducerea, pentru prima oara, a bustului lui Eminescu in New York si asezarea lui in biserica “Sfanta Maria” din Queens, apoi in incinta Consulatului General al Romaniei din Manhattan. Demersurile continua avand ca scop final amplasarea bustului in Corona Park din Queens.

In partea a doua a simpozionului au fost prezentate ample si foarte bine documentate comunicari stiintifice despre Eminescu si despre receptarea contemporana a operei lui, comunicari primite cu interes de catre toti participantii.

Cartea de vizita a D-nei Doina Uricariu este impresionanta: scriitoare, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Societatii Culturale Europene si a Pen-Club, membra fondatoare a Academiei Civice si cavaler al Ordinului Serviciului Credincios pentru creatie si activitate in domeniul culturii. Aceasta personalitate marcanta a culturii romane a prezentat lucrarea “Eminescu: Patrimoniul ca o prada”. Au fost enuntate cateva dintre ideile, pro si contra, care circula in mass-media romaneasca despre Eminescu si despre opera sa. A fost subliniata ideea ca cei care contesta valoarea lui Eminescu isi contesta propria identitate. Cuvintele D-nei Doina Uricariu au fost o profunda lectie de responsabilitate civica, o adevarata sarbatoare a logicii, o lectie de inalta demnitate.

Unul dintre cei mai mari critici si istorici literari romani contemporani este domnul M.N. Rusu. In metropola newyorkeza, dansul este, fara indoiala, cel mai de seama critic literar care se implica major in intalnirile din cadrul comunitatii noastre din New York.

Redactor-sef adjunct al revistei Lumina Lina/ Gracious Light, M.N. Rusu a prezentat comunicarea “Eminescu, insurgentul...”, o lucrare originala si deosebit de instructiva, cu atat mai mult cu cat foarte putini oameni stiau despre aceasta latura “insurgenta” a lui Eminescu.

Unii oameni sunt predestinati de a fi lideri. Ei au o personalitate luminoasa indiscutabila, o carisma de necontestat, o cultura si o inteligenta evidente. In cateva cuvinte, aceasta ar fi schita de portret a D-lui Theodor Damian. Cine nu a auzit de dansul in New York? Doar aceia care nu sunt romani, aceia care nu participa la slujbele preotului Damian de la Biserica “Sf. Apostoli Petru si Pavel”, aceia care nu frecventeaza lucrarile cenaclului literar “Mihai Eminescu”, aceia care nu citesc presa romaneasca din New York, aceia care nu urmaresc emisiunile Romanian Voice Television. Doar aceia...

Mai presus de toate, Theodor Damian este personalitatea in jurul careia graviteaza comunitatea activa crestina si artistica newyorkeza.  Theodor Damian a prezentat o lucrare inedita despre “Accente crestine in poezia lui Eminescu”.

In continuare, Lia Lungu si Ioan Vitelariu au emotionat asistenta prin interpretarea sensibila a unor poezii din creatia eminesciana.

Scriitoare, profesor de limba franceza la La Guardia Community College din New York, Valentina Ciaprazi, personalitate de seama a diasporei romane si prezenta activa in intalnirile romanilor, a prezentat comunicarea “Mihai Eminescu, Charles Baudelaire si Septime Gorceix”.

Pentru Doru Tsaganea, profesor de matematica la Metropolitan College of New York, cultura este o hrana spirituala vazuta ca o necesitate. Dansul a studiat aspecte inedite din articolele publicate de Eminescu iar concluziile cercetarii le-a materializat in lucrarea “Semnificatia Congresului de la Berlin in publicistica lui Eminescu”. Ideile au fost ilustrate printr-un tablou de epoca din perioada tulbure a timpului politic in care a trait Eminescu.

Atunci cand doua pasiuni de-o viata: medicina si istoria straveche a poporului nostru isi afla domiciliul stabil in sufletul aceluiasi om, stim ca este vorba de doctorul Napoleon Savescu. Presedintele Societatii Doctorilor Romani din New York, director de policlinica, presedintele Societatii Internationale Reinvierea Daciei (“Dacia Revival”), fondatorul si directorul revistei Dacia Magazin, doctorul Napoleon Savescu impleteste pasiunea pentru medicina cu pasiunea pentru cercetarea si revelarea locului important al stramosilor nostri daci in ansamblul civilizatiei romane. In lucrarea prezentata la simpozion si intitulata “Fenomenul dacic in viziunea lui Eminescu”, a fost subliniata ideea draga lui Eminescu, potrivit careia “In Romania totul trebuie dacizat”. Un cantec despre daci si despre (inca) nedreapta lor receptare in Romania de azi a rasunat maiestuos in sala simpozionului. Este demn de remarcat faptul ca la Congresul International de Dacologie care a avut loc la Bucuresti in vara anului 2009, tema dezbatuta a fost “Mihai Eminescu”. La congres au participat peste 200 de oameni din opt tari.

In partea a treia a simpozionului, D-na Claudia Damian, secretara cenaclului literar “Mihai Eminescu” si doamna de viata si de suflet a preotului Theodor Damian, a citit o traducere in limba germana a poeziei eminesciene “Mai am un singur dor” iar solista Lia Lungu a sensibilizat oamenii printr-un recital din  versurile eminesciene.

Un moment cu totul inedit a fost prezentarea unui tort imens avand conturul unei buturugi de tei, copacul preferat al marelui Eminescu. Pe tort era scris: “Buturuga din Teiul lui Eminescu, Simpozion 2011". Mai tarziu, la receptia simpozionului, tortul, oferit de Societatea romana crestina “Dorul” prin presedintele acesteia, inginerul Cristian Pascu, s-a dovedit deosebit de delicios.

Profesorul de limba engleza Mircea Sandulescu a vorbit despre receptarea termenului “burghez”, in sensul de “om care traieste la oras” (burg) si despre opinia moderna a lui Eminescu despre aspecte mai sensibile ale epocii in care a trait.

Moderatorii evenimentului de la consulat au fost Elena Solomon si subsemnata.

In cadrul Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa exista galeria de arta “Spiritus” al carei director artistic este D-na Viorica Colpacci. La simpozion, galeria de arta a prezentat o expozitie dedicata lui Eminescu. Expozantii au fost: Doru Tsaganea cu fotografie de arta, Garabet Salgian, Ruxandra Dumitrescu, Lee Vasu, Maria Tazlauanu, Şerban Chelariu, cu pictura, si Viorica Colpacci cu sculptura.

Scriitoarea Lucia Olaru Nenati a transmis din Romania un mesaj muzical de o rara sensibilitate.

Simpozionul a fost o reusita din toate punctele de vedere, incepand cu organizarea, participarea entuziasta a romanilor, comunicarile stiintifice de calitate ale unor personalitati de elita din Statele Unite si din Romania, recitarile si cantecele din creatia eminesciana, receptia, ambianta prieteneasca si, mai ales, sentimentul apartenentei noastre la un neam care a dat lumii genii ce nu cunosc uitare, cum este Eminescu.

Observatia poetica a Anei Blandiana este semnificativa pentru epoca pe care o traieste poporul nostru: “Sentimentul national si istoria noastra stau pe umerii lui Eminescu. Ce grea soarta are Eminescu!”

Din acest an, ziua de nastere a lui Eminescu devenind Ziua Culturii Nationale, avem mai multe motive sa-l cunoastem mai bine si sa-l pretuim asa cum se cuvine.

                       “Porni luceafarul. Cresteau

                         In cer a lui aripe,

                         Şi cai de mii de ani treceau

                         In tot atatea clipe.”

Sa-l pretuim si sa nu-l uitam niciodata pe Eminescu!

Mariana Terra

Receptarea lui Eminescu in cultura romana in trecut si astazi    

16 Ianuarie 2010, la Consulatul Roman, New York

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, sub egida Academiei oamenilor de stiinta din Romania si în colaborare cu Societatea Romana Crestina “Dorul””, New York (Cristi F. Pascu)

Program

Comemorarea a 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu sarbatorita la New York

In zilele de 15, 16 si 17 Ianuarie 2010 a avut loc in New York, comemorarea a 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, organizata de catre Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, de Academia Oamenilor de Ştiinta din Romania – filiala USA (ambele conduse de catre Prof. Dr. Theodor Damian) si de Societatea Romana Crestina “Dorul” (Presedinte Ing. C. Pascu).

Evenimentele mentionate s-au desfasurat in trei faze:

Cenaclul literar “Mihai Eminescu” din 15 Ianuarie 2010

Aceasta intrunire de cenaclu literar dedicata “Luceafarului” poeziei romanesti a avut ca invitat de onoare pe Prof. Univ. Dr. Anca Sirghie de la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania.

Dupa o scurta rugaciune facuta in memoria lui Mihai Eminescu, de catre preotii Theodor Damian si George Schiop, s-a trecut la lansarea volumului Limba si literatura romana: Scriere argumentativa, reflexiva, imaginativa a Prof. Anca Sirghie si Prof. Ada Stuparu. Despre aceasta lucrare, considerata ca un bun instrument de lucru pentru elevii si Profesorii lor de la ciclul gimnazial au vorbit Prof. Theodor Damian, criticul si istoricul literar M. N. Rusu si editorul Grigore Culian, directorul ziarului New York Magazin.

In cuvantul sau, Theodor Damian s-a referit atat la volumul lansat, prezentand structura si continutul acestuia, cat si la amplasarea volumului in contextul folosirii de manuale oficiale si manuale alternative in invatamantul  elementar si liceal din Romania.

M. N. Rusu a facut comentarii in special cu privire la numele autorilor clasici si contemporani din tara si din diaspora, facand recomandari de care s-ar putea tine seama la o eventuala reeditare a cartii.

La randul sau, D-l Grigore Culian a apreciat faptul ca pe langa scriitorii clasici inclusi in volum, pe care i-a avut si domnia sa, in programa de studii pe cand era in Romania, volumul include si scriitori contemporani sau chiar clasici, dar care la vremea aceea erau exclusi sau marginalizati de catre regimul comunist. La aceasta lansare de carte au mai luat cuvantul Prof. Tudor Spataru, de la Columbia University si Ing. Nicolae Popa, dupa care a urmat obisnuita receptie.

Simpozionul anual “M. Eminescu” din 16 Ianuarie 2010

In faza a doua a comemorarii lui Mihai Eminescu s-au desfasurat lucrarile Simpozionului anual “Mihai Eminescu” din 16 Ianuarie 2010 in saloanele Consulatului General al Romaniei din New York, puse la dispozitie cu generozitate de catre D-l Consul General Pietro L. Pavoni.

Tema acestui Simpozion a fost: Receptarea lui Eminescu in cultura romana in trecut si astazi. Au conferentiat distinsi Profesori universitari, critici literari, directori ai unor reviste istorice, precum si multi alti membri ai comunitatii romanesti din New York.

Ca intotdeauna, prima parte a Simpozionului a fost deschisa de catre Prof. Theodor Damian, care a adus multumiri Domnului Consul General Pietro L. Pavoni pentru gazduire si pe care l-a invitat sa introduca acest eveniment.

Dupa interventia D-lui Consul General al Romaniei a urmat partea artistica a Simpozionului, in care actorul Nicolae Jelescu, directorul teatrului de poezie din Chisinau, a oferit intr-o exceptionala interpretare un recital de poezii din opera marelui poet roman, dupa care artistul Cristian Aldea Teodorovici (fiul martirilor Ioan si Doina Aldea Teodorovici) a interpretat cateva cantece despre Mihai Eminescu, scrise de poetul Grigore Vieru.

In continuare, cunoscuta interpreta a cantecului romanesc Lia Lungu a oferit publicului cateva melodii pe texte de Mihai Eminescu, dupa care a urmat un scurt recital muzical sustinut de catre  solista Emilia Alexandrescu si de clarinetistul Constantin Apostol.

Presedintele Societatii Romane Crestine “Dorul”, Ing. Cristian Pascu a vorbit despre proiectul de aducere si de lansare a bustului lui Mihai Eminescu la New York, initiativa a domniei sale realizata de Societate.

A doua parte a Simpozionului a fost dedicata comunicarilor legate de viata si opera marelui poet roman, dupa cum urmeaza:

Prof. Dr. Theodor Damian: “Mihai Eminescu. Interpretari si rastalmaciri”, Prof. Dr. Anca Sirghie: “Anotimpurile receptarii motivelor crestine din opera lui Mihai Eminescu”, criticul si istoricul literar  M. N. Rusu: “Eminescu in viziunea lui Nichita Stanescu”, Prof. Dr. Tudor Spataru: “Mihai Eminescu si Grigore Vieru figuri emblematice ale culturii romane”, Prof. Dr. Doru Tsaganea: “Politica europeana a anilor 1880 reflectata in opera publicistica a lui Mihai Eminescu”, Prof. Valentina Ciaprazi: “Eminescu si romantismul european” si Dr. Napoleon Savescu, Presedintele Asociatiei “Dacia Revival” International Society, New York si Directorul revistei Dacia Magazin: “Patriotismul lui Eminescu”.

Partea a treia a Simpozionului a constat intr-un recital de poezii sustinut de catre poeti ai Cenaclului “Mihai Eminescu” din New York  care au citit diverse piese din creatiile lor, dedicate marelui poet national: Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Ion Burcin si Virgil Ciuca.

Parastas la biserica in 17 Ianuarie 2010

Faza a treia a comemorarii lui Mihai Eminescu s-a desfasurat in data de 17 Ianuarie 2010 la Biserica Sf. Ap. Petru si Pavel din New York.

Aici, dupa sfanta slujba, Pr. Theodor Damian a oficiat un parastas de pomenire a marelui poet Mihai Eminescu, pentru poetul Grigore Vieru, dar si pentru Mitropolitul Antonie Plamadeala. Dupa slujba de parastas, in sala sociala a Bisericii, Doamna Prof. Anca Sirghie a prezentat o conferinta pe tema: “Motive crestine in opera lui Mihai Eminescu”, vorbind in acelasi timp si despre  poetul national Grigore Vieru si despre marele carturar Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului. Amintiri despre Mitropolitul Ardealului, Antonie Plamadeala, au mai depanat atat Prof. Theodor Damian, cat si criticul literar M. N. Rusu.

Seara s-a incheiat cu un recital de poezie sustinut de catre poeti ai Cenaclului literar “Mihai Eminescu”, urmat de traditionala agapa crestina.

Valeriu Moldoveanu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2009

Posteritatea eminesciana: epigoni si detractori

17 ianuarie 2009, la Consulatul Roman, New York             

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, sub egida Academiei oamenilor de ştiinţă din România, Filiala USA, în colaborare cu Societatea română creştină „Dorul”, New York (Cristi F. Pascu                          

Program

Pe data de 17 Ianuarie la Consulatul Generalal Romaniei din New York a avut loc Simpozionul “Eminescu”, organizat ca in fiecare an de Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate din New York. Tema generala a fost Actualitatea eminescicana: epigoni si detractori. Au prezentat referate mai multe personalitati ale culturii romane din USA si din Romania, dupa cum urmeaza:

Excelenta Sa Pietro Pavoni Consul General al Romaniei la New York, Mesaj aniversar;

Timotei Ursu, New York, regizor, scriitor, ziarist: A treisprezecea zodie, de Mircea Chelaru;

George Alexe, Detroit, teolog, scriitor, editor, director de studii la Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, New York, Director artistic al Coralei “Romania”: Luminile etnice si istorice ale dacismului eminescian;

Grid Modorcea  Bucuresti, scriitor, cineast, membru al Uniunii Scriitorilor si al Uniunii Cineastilor din Romania: Shakespeare si Eminescu;

Dr. Anca Sirghie, Sibiu, Profesor de Limba si Literatura Romana la Universitatea “Alma Mater”, Sibiu; Profesor invitat la Universitatea Michel Montaigne, Bordeaux, Franta, scriitor: Noi elucidari despre apusul geniului;

Dr. Theodor Damian, New York scriitor, presedintele Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, New York, Profesor de Filosofie si Etica la Metropolitan College of New York, Profesor de Filosofie si Literatura la Universitatea Spiru Haret, Bucuresti: Cronos si Kairos in poezia lui Eminescu;

Dr. Napoleon Savescu, New York, editor, presedintele Societatii “Dacia Revival International”, New York: Eminescu si dacii;

Prof. Mircea Sandulescu. New York, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania: Luceafarul: Detasare si pragmatism;

Prof. Valentina Ciaprazi, New York, scriitor, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania: Rolul scriitorului in cultura romana;

Ing. Cristian Pascu, New York, Presedintele Societatii romane crestine “Dorul” (fondata 1903), New York: Proiectul “M. Eminescu” la New York.

A avut loc un recital din versurile lui Eminescu sustinut de artista Maria Ştefanache, regizor, director al companiei Centro Teatrale din Milano, precum si un recital de poezie dedicat lui Eminescu sustinut de poetii Cenaclului literar “Mihai Eminescu”, New York: George Alexe, Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Alex Amalia Calin, Ion Burcin, Mihaela Modorcea.

In cadrul evenimentului artista si jurnalista Lia Lungu a interpretat cateva cantece pe versurile marelui poet, artistele Mihaela si Gabriela Modorcea (Trupa Indiggo) au interpretat o piesa cu aceeasi dedicatie, iar Prof. Dr. Anca Sirghie din Sibiu si-a lansat volumul Intalnire pe calea undelor (Ed. Techno-Media, Sibiu, 2008), scris in colaborare cu Alexandru Brasovean. Despre volum au vorbit scriitorii Mircea Sandulescu si George Alexe.

Societatea “Dorul” (Presedinte Ing. Cristian Pascu) a oferit si anul acesta simpozionului un deosebit tort aniversar care a semnalat si inceputul receptiei cu care s-a incheiat evenimentul (receptia oferita de familia Dr. Corneliu si Dana Vulpe).

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2008                                          

Relevanta lui Mihai Eminescu in cultura romana contemporana

12 ianuarie 2008, la Consulatul Roman, New York                             

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York

Program

Simpozion Mihai Eminescu la New York

Sambata 12 Ianuarie 2008 sala festiva a Consulatului General al Romaniei din New York, a gazduit Simpozionul traditional dedicat aniversarii nasterii Luceafarului Poeziei Romanesti, Mihai Eminescu, organizat si desfasurat ca in fiecare an sub egida Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, sub  presedintia  P. C. Sale,  Pr. Prof. Dr. Theodor Damian.

Axat pe actualitatea si relevanta lui Mihai Eminescu in cultura contemporana romaneasca,  acest Simpozion se constituie ca un eveniment cultural, artistic si literar, de prima marime prin semnificatiile sale deosebit de ample ce stau la temelia a fiintei si spiritualitatii Neamului Romanesc.

Se poate afirma ca identitatea etnica si spirituala a Romaniei, care ne legitimeaza in lume, este - in esenta ei – si purtatoare a unei peceti de identitate eminesciana, ca una dintre amprentele nobiliare ale sufletului romanesc.

Intemeiat pe un asemenea adevar Simpozionul inchinat marelui nostru poet national s-a bucurat de ecouri pozitive in presa europeana ca si in cea din America.

In aceasta atmosfera festiva au luat cuvantul Parintele Theodor Damian, in calitatea sa de Presedinte al Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, entitatea organizatoare si Excelenta Sa Domnul Pietro Pavone, Consulul General al Romaniei la New York care a rostit un emotionant Mesaj Aniversar. Moderatorul Simpozinului  domnul  Mircea N. Rusu, istoric si critic literar, a asigurat o desfasurare alerta a manifestarilor programate in cadrul Simpozionului.

In deschiderea manifestarilor a avut loc debutul Asociatiei Corale a Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, intitulata Romania, avandu-l ca Director Artistic pe D-l George Alexe.

Asa se face ca in cadrul Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, pe langa Cenaclul Literar Mihai Eminescu, Revista de spiritualitate si cultura romaneasca Lumina Lina, Revistele Symposium si Romanian Medievalia, se mai adauga acum Asociatia Corala Romania, precum si Sesiunile Ştiintifice Romanesti,  sponsorizate de Institutul nostru in Congresul International de Studii Medievale organizat anual de Western Michigan University in Kalamazoo, Michigan.

Sectiunea secunda a Simpozionului a fost consacrata celebrarii operei si personalitatii poetului nepereche, printr-un numar considerabil de  prezentari care au subliniat, cu precadere, reverberatiile eminescianismului in cultura si spiritualitatea noastra contemporana. Consemnam numele participantilor: Adrian G. Sahlean din Boston, Massachusets, Prof. Dr. Anca Sirghie (Sibiu-Romania), M. N. Rusu (New York), Prof. Dr. Mariana Net (Bucuresti), pr. Prof. Nicolae Buga (Philadelphia), Dr. Rodica Marian (Cluj-Napoca), Dr. Napoleon Savescu (New York), Dr. Viorica Enachiuc (Giurgiu-Romania), George Alexe (Detroit), culminand cu studiul Dr. Theodor Damian: Timpul intre immanent si transcendent: Chronos si Kairos in poezia lui Eminescu.

Unul dintre semnificativele si impresionantele momente ale manifestarii s-a concretizat prin participarea domnului Profesor Dr. Aurel Ciufecu, personalitate bine cunoscuta, care a recitat in traducere proprie in grai farserot celebra poezie eminesciana: La steaua, dovedind astfel ca Mihai Eminescu este si al Vlaho-Romanilor asa cum este al nostru.

Lucrarile au fost intercalate cu poeme inchinate memoriei eterne a lui Mihai Eminescu, recitate de: George Ştirbei, George Alexe, M. N. Rusu, Valentina Ciaprazi, Pr. Nicolai Buga, Paul Murariu, Rodica Marian.

Interludiul poetic a fost intregit cu piesele muzicale pe versuri de Mihai Eminescu in interpretarea Liei Lungu.

In final, D-l Cristian Pascu, Presedintele Societatii Dorul (fondata 1903), New York: a prezentat Proiectul: Statuia lui Mihai Eminescu la New York.

      George Alexe

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2007

Ideea de Dumnezeu in poezia ultimului romantic al Europei, Mihai

Eminescu 12-14 Ianuarie, 2007, la Harvard Divinity School, Andover Hall, Boston 

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, în colaborare cu Pr. Prof. Marian Simion, Boston Theological Institute şi Biserica Sf. Parascheva, Boston

Program

Eminescu la Harvard

„Simpozionul” „Mihai Eminescu“, dedicat omagierii geniului national al poeziei, s-a desfasurat in perioada 13-14 Ianuarie 2007 si a fost organizat de catre Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, Capela “ Sf. Apostoli Petru si Pavel “, New York si Boston Theological Institute, Massachusetts la Harvard university, „The Divinity School “, Cambridge cat si la Biserica „Sf. Paraschiva”, Wakefield. Anul acesta Simpozionul s-a intitulat „Ideea de Dumnezeu in poezia ultimului romantic al Europei, Mihai

Eminescu” si a avut loc la Harvard Divinity School, Andover Hall (in faimoasa Braun Room ). Celebra Harvard University a fost astfel, in 2007, martora unei manifestarii care s-a bucurat de o prezenta  selecta iar calitatea referatelor prezentate a fost de inalta tinuta. Societatea Romana Crestina “DORUL”, reprezentata prin Presedintele sau D-l. Ing. Cristian F. Pascu, a fost invitata sa participe la manifestarea mai sus amintita. Purtand un extraordinar costum popular, cu o superba pana de paun, din zona Bistrita-Nasaud, D-l Pascu a dat o nota cu totul speciala si originala celebrarii poetului nepereche, Mihai Eminescu, aducand in acelasi timp o pata de culoare si un plus de atractivitate prin referatul prezentat. Comunitatea romana din Boston si Wakefield, de la Biserica Sf. Paraschiva, a urmarit cu mult interes si vie simpatie prezentarea Societatii “Dorul” si initiativa presedintelui ei de a ridica un monument in cinstea lui Eminescu in New York in viitorul apropiat. In cele 2 zile de desfasurare a lucrarilor simpozionului de la Hardvard Divinity School au fost sustinute comunicari de catre urmatorii participanti:

Pr. Prof. Dr. Th. Damian (Metropolitan College of NY ); Prof. Dr. Doru Tsaganea (Metropolitan College of NY );  Prof. univ. Mihaela Albu (University of Craiova /visiting Prof. at Columbia University);  Pr. Prof. Nicolai Buga (Holy Trinity Romanian Church, Philadelphia);  Conf. Dr. Anca Sirghie (University of Sibiu /visiting Prof. at University of Bordeaux );  Ing. Cristian F. Pascu (Dime Savings Bank of Williamsburg, NY);  Assistant Director Marian Simion ( Boston Theological Institute, Massachusetts );  Psychoanalyst / Translator Adrian G. Sahlean ( President Global Arts );  Pr. Nicolae Simion ( Biserica Sf. Paraschiva, Wakefield, MA).

Vorbitorilor le-au fost acordate, la final, Certificate de Participare pentru calitatea referatelor.

Au fost recitate poezii in romana si engleza iar cantareata de muzica populara Iosefina Preda Popa a incantat auditorul cu piese pline de sensibilitate si melodicitate din lirica eminesciana. Un alt moment culminant a fost si cel prilejuit de premierea D-lui. Adrian G. Sahlean,ca o recunoastere a valorii traducerilor facute din creatia eminesciana. Acestuia i s-a oferit o Placheta cu Diploma (de catre organizatori) si o Medalie comemorativa „M. Eminescu” din argint, cu Certificat de Autenticitate, creatie a D-lui. Cristian F. Pascu ( medalie oferita in numele Soc. „Dorul“ si al Biserici „Sf. Ap. Petru

si Pavel” prin bunavointa creatorului acesteia). Se cuvine a mentiona ca medalia a aparut in 1998 intr-un tiraj de 100 buc.,75 argintate si 25 aurite cu aur de 24k si este singura din USA care il comemoreaza pe marele poet. De la aparitie si pana acum Medalia, deosebit de atractiva, a fost oferita multor personalitati si institutii printre care se pot enumera: Regele Mihai I si Regina Ana de Bourbon-Parma; Principesa Margareta si Principele Radu de Hohenzoler-Veringen; Academia Romana si Presed. Acad. Eugen Simion; Banca Nationala a Romaniei si Guvernatorul acesteia Mugur Isarescu; Patriarhia Romana si Preafericitul Teoctist; Poetul Acad. Grigore Vieru; Episcopia si Episcopul de Ramnic, Gherasim; M-rea Brancoveanu si Academia Sambata de la Sambata de Sus, Jud. Brasov; Columbia University-Catedra De Studii S-E Europene; Actorul Ion Caramitru; tenismenul Ilie Nastase; fotbalistul Ghe. Hagi;  Reprezentantul Romaniei la ONU; Consulatul General Roman la NY si lista poate continua. In incheiere trebuie sa aplaudam superbul aport al Pr. Prof. Dr. Th. Damian la reusita evenimentului amintit si care de cca. 15 ani ne-a obisnuit cu manifestari culturale de traditie care fac cinste comunitatii romanesti din New York. Concluzionam ca simpozionul a fost o reusita si un prilej minunat de rememorare a inegalabilului Mihai Eminescu.”

                                                                                                                                Cristian Pascu   

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2006

15 Ianuarie 2006, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Organizat de Theodor Damian, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”, New York, şi revista Lumină lină

Program

Dimineata de 15 ianuarie 2006 ni s-a infatisat alba si rece la New York. A inceput devreme cu slujba de duminica in biserica Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, din College Point.

Dupa ce Parintele Theodor ne aduce aminte la predica de valoarea spirituala a recunostintei, ramanem toti la parastasul de pomenire a sufletului poetului Mihai Eminescu, jertfa oferita de doamna Lia Lungu, talentata cantareata din comunitatea romaneasca.

Serviciul religios odata terminat, urcam toti in sala sociala unde primim binecuvantarea parohului si ne pregatim de deschiderea Simpozionului „Mihai Eminescu”.

Introducerea apartine Parintelui Profesor cu eseul: „Mihai Eminescu: Mortua est ca Non Omnis Moriar” in care, dupa o analiza eleganta, clara, nuantata a poeziei eminesciene amintite in titlu, autorul demonstreaza ca „de fapt Mortua est inteles in mod adecvat este o marturie si o anuntare preliminara, fie si subtila aici, a concluziei existentiale horatiene: Non Omnis Moriar!”.

Continu  inginerul George Ştirbei cu textul „Eminescul vremii noastre” semnat de scriitoarea Lucia Olaru-Nenati din Botosani, dedicat momentului.

Dupa ce doctorul Liviu Sangeap ne citeste un poem al lui Ion Burcin, timp de cateva minute ascultam versuri de Mihai Eminescu, poezia „Din strainatate” recitata de doctorul Eva Miron.

Urmeaza Lia Lungu care interpreteaza cu sensibilitate romantele „Codrule, codrutule” si „Sara pe deal”.

Doctorul Napoleon Savescu ne prezinta referatul sau „Eminescu si dacii”, in care remarca teme comune abordate de dacologul poet Nicolae Densusianu si de Mihai Eminescu, contureaza relatia amicala dintre cei doi scriitori si dorinta acestuia din urma de „dacizare” a natiei romane. Vorbitorul ne-a oferit ca fond muzical al discutiilor o parte din imnele dacice ale societatii „Dacia Revival” din New York.

Alexandru Gotea a citit poeziile „Imn tacerii” si „Imn vietii”, semnate de scriitoarea Elena Liliana Popescu din Romania, dedicate poetului comemorat, urmat de poeta Valentina Ceaprazi care a recitat „Reintoarcere la Botosani”, dintr-unul din volumele sale de versuri.

Au mai vorbit si recitat versuri Vasile si Filofteea Alesincu. Lia Lungu ne-a incantat iar cu melodia „Atat de frageda” dupa

textul eminescian cu acelasi titlu.

Seara se incheie cu intonarea generala, la initiativa doctorului Liviu Sangeap, a romantei „Pe langa plopii fara sot”.

                                                                                                                                                                                                    Eva Miron

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2005

16 Ianuarie 2005, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

Duminica 16 ianuarie a avut loc, sub egida Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, organizata de Cenaclul literar “Mihai Eminescu” si de Revista “Lumina lina” (ambele conduse de Prof. Pr. Dr. Theodor Damian si Prof. Dr. Mihaela Albu), a 12-a editie a Simpozionului “Mihai Eminescu”, dedicata zilei de nastere a poetului nostru national. Sala sociala a Capelei Sf. Apostoli Petru si Pavel s-a dovedit neincapatoare fata de numarul mare de participanti.

In cuvantul de deschidere, Theodor Damian a prezentat traditia acestui eveniment de mare importanta culturala, pe oaspetele de onoare (in persoana Prof. Dr. Gale Joyce Bellas, de la Fairfield University Connecticut) si mesajele de salut trimise de: poetul Catalin Marleneanu (Spania), artista plastica Neli Fatu de la Valahia (Canada), Prof. Dr. Vasile Leb (prorector, Facultatea de Teologie, Universitatea din Cluj), Ioana Nitescu (Radio Romania International), poeta Liliana Popescu (Bucuresti), scriitorul Andrei Vartic (sa aveti o “frumusata de simpozion”, a transmis dansul din Chisinau).

Comunicarile, legate de viata si opera literara a “poetului nepereche”, au fost prezentate de:

1. Gale Joyce Bellas - “The Human Body in Mihai Eminescu's Venus and Madonna. Reconciling the Individual with the Larger Community” (in engleza)

2. Cristian Pascu - “Medalia jubiliara Mihai Eminescu”

3. Carmina Popescu - “Paradigme eminesciene: Archaeus, esenta eterna”

4. Napoleon Savescu - “Eminescu si dacii”
5. Mihaela Albu - “Poezia umoristica a lui M. Eminescu”

6. Theodor Damian - “Rugaciunea unui dac: poemul ca rugaciune si blestem”
7. M.N. Rusu - “Enigmaticul Eminescu”

Ar fi multe de spus despre temele abordate si continutul ideatic al comunicarilor prezentate. In conditiile limitelor spatiului tipografic, vom mentiona doar cateva aspecte, apeland la intelegerea autorilor si sperand ca lucrarile lor vor fi tiparite integral (cum este cazul comunicarii Prof. Bellas, reprodusa in paginile revistei noastre). Carmina Popescu, analizand proza eminesciana a explicat modul in care Archaeus reprezinta memoria identitatii noastre; nu a omului, ci a fiintei abisale din om, personajul eminescian reusind sa transgreseze notele spatiului local, aspirand spre tipologia universalului. Pentru Napoleon Savescu, intoarcerea eminesciana spre stramosii nostri, dacii, este contemporana cu preocuparile istoricului Nicolae Densusianu, el insusi abordand istoricul in poezie si debutand in Familia in acelasi timp cu Mihai Eminescu. Mihaela Albu s-a referit la mai putin cunoscutele aspecte umoristice din poezia lui Eminescu, la umorul sau “mitologic”.

Analizand poemul “Rugaciunea unui dac” din punct de vedere teologic si estetic, Th. Damian a subliniat faptul ca, desi scris intr-o perioada de deceptie, acest poem-rugaciune nu este o simpla slavire a lui Dumnezeu, nu este numai dorinta metafizica de a disparea in neant, este mai mult cerere disperata decat blestem, si nu are caracter nihilist cum se considera indeobste, ci lasa deschisa calea sperantei.

M. N. Rusu, pentru care opera lui Mihai Eminescu a fost si este o preocupare constanta in prodigioasa sa activitate de critic literar, s-a referit la cele 18 poeme pe care Nichita Stanescu i le-a dedicat poetului national. Nichita Stanescu – la fel ca Mihai Eminescu in 1883 – isi intorsese fata spre America, unde si unul si altul au dorit – la timpul lor – sa plece. Vremurile pe care le traiau si unul si altul erau generatoare de deceptii. Astfel ca nu e intamplator ca poeziile lui Nichita Stanescu din ciclul “Scrisori catre Eminescu” (ciclu scris la indemnul prietenului sau M.N. Rusu) reprezinta cel mai de seama omagiu adus de un scriitor roman la adresa Luceafarului poeziei si literaturii romane. Omagiul – venind de la Nichita Stanescu, unul din cei mai mari poeti ai veacului XX – este de admirat, in conditiile in care s-a intensificat denigrarea inaintasilor (vezi de exemplu atacurile din revista Dilema la adresa lui Eminescu, ale lui C.T. Popescu la adresa lui Nichita Stanescu).

Au mai luat cuvantul, punctand cu aspecte conexe tematicii simpozionului, Constantin Tennyson (la aniversarea a 155 ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, in Pakistan a fos emis unui timbru si a fost ridicata o statuie in memoria sa), Alecu Gotia (mentionand cartea lui Grid Modorcea – “Sfanta Treime a poeziei romanesti”, Alexandru Marandici (apreciind referatul prezentat de Prof. Bellas, alegerea inspirata a poemului analizat – “Venere si Madona” si straduinta oaspetelui de onoare de a face cunoscuta – in mod analitic – opera marelui poet roman in mediul academic american).

Cu talentul sau remarcabil, Timotei Ursu a infiorat asitenta recitand doua din cele mai cunoscute poeme ale lui Mihai Eminescu: “De ce nu-mi vii” si “La steaua”. Au citit sau au recitat din creatia proprie membri ai Cenaclului Mihai Eminescu: Liviu Georgescu (Bratele arse), Theodor Damian (Sa-i cerem dezlegare lui Eminescu), Mihaela Albu (La plimbare cu Tineretea), Ella Pietraru (Vina mea), Valentina Ciaprazi (Revers), Laurentiu Orasanu (Pirat de vise). M.N. Rusu a citit poemele Nemurire de Constantin Zisu si Impacare de George Alexe, Mihaela Albu – poemul Tacuta lumina de Liliana Popescu.

Despre Medalia “Mihai Eminescu”, Cristian Pascu, initiatorul ei, a spus ca a fost decernata pana acum unor personalitati cum ar fi: Regele Mihai si Regina Ana, P.F. Patriarh Teoctist, Presedintele Academiei Romane Eugen Simion, poetul Grigore Vieru, actorul Ion Caramitru, sportivii Ilie Nastase si George Hagi si altii. In concluzie, Simpozionul “Mihai Eminescu” a fost o manifestare culturala de tinuta prin numarul si continutul comunicarilor prezentate si, in acelasi timp, un succes pe plan organizational prin numarul mare de participanti.

                                                                                                                                                                                Laurentiu Orasanu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2004

18 Ianuarie 2004, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

Duminica 18 Ianuarie 2004 la ora 4:00PM dupa Sf. Slujba, la Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel” din New York, a avut loc cel de-al 11-lea Simpozion Eminescu ocazionat de evenimentul nasterii Luceafarului poeziei romanesti.

Un program elaborat, divers si bogat a tinut o numeroasa audienta in sala sociala a Bisericii pana tarziu in noapte.

Pr. Prof. Theodor Damian a deschis momentul festiv explicand ocazia si traditia si prezentand pe invitati. Referire speciala s-a facut la invitatul de onoare al simpozionului Prof. Dr. Florea Firan de la Universitatea din Craiova, dar care a predat si la universitati din Italia si Franta, director general al editurii “Scrisul Romanesc”, redactor sef al revistei cu acelasi nume, reinviata de D-l Firan dupa 50 de ani de interdictie comunista, critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor (recent premiat de aceasta pentru integrala operei si muncii sale), cercetator si traducator, premiat de Academia romana pentru lucrarea sa despre Ioan Inocentiu Micu-Klein.

Dupa prezentari, D-l Firan a vorbit in detaliu despre activitatea publicistica pe care o desfasoara la editura si revista pe care le conduce, la operele lui Eminescu editate de curand, la legatura dintre literatura romana si cea a diasporei romane pe de o parte si cea straina pe de alta parte, promovata in special prin revista Scrisul romanesc de la Craiova pe care o conduce. Poetul Liviu Georgescu a vorbit de asemenea despre revista Scrisul romanesc, dupa care Prof. Mihaela Albu a facut o retrospectiva anuala privind activitatea Cenaclului “Mihai Eminescu” si a revistei Lumina Lina, pe anul 2003.          

Indragita cantareata romano-americana Lia Lungu a interpretat apoi poezia Atat de frageda de Mihai Eminescu, cantand-o dupa o veche si cunoscuta melodie. D-l Timotei Ursu, directorul ziarului Lumea Libera, a recitat cu explicatii binevenite poeziile De-as avea si O calarire in zori de M. Eminescu, dupa care Cristina Plavitu si Denisa Albu au recitat alte poezii. Dupa comunicarea Prof. Constantin Tennyson despre Eminescu si contemporanii sai, Lia Lungu a cantat din nou (De ce nu-mi vii) urmata de Mariana Plate, Cristina si Victor Plavitu care au recitat din repertoriul eminescian si de Ing. Cristian Pascu care a vorbit despre medalia “Eminescu” pe care a initiat-o si produs-o cu putin timp in urma.

Dupa alte recitaluri sustinute de Doamnele Angela Siriac si Maria Ralee, Dr. Napoleon Savescu a tinut un referat despre legatura dintre Mihai Eminescu si Nicolae Densusianu.

Alti recitatori, Paul Murariu, Mariana si Michael Plate au facut trecerea spre noua comunicare, cea a Pr. Prof. Theodor Damian intitulata “Inger si Demon: Fizica si metafizica unei idei”, dupa care artistele surori gemene Cornelia si Camelia Prioteasa, care au acompaniat-o si pe artista Lia Lungu, au oferit participantilor la simpozion un mini-recital Eminescu, executat la nai, urmat de o suita de dansuri romanesti al caror protagonist a fost maestrul Constantin Buche, de la ansamblul “Datina” din Botosani, si fondatorul grupului “Dragalina” din New York.

Masa rotunda anticipata n-a mai avut loc din cauza orei deja intarziate, dar scriitorii Carmen Firan, Adrian Sangeorzan, criticul si istoricul literar M.N. Rusu si altii din cei prezenti au tinut insufletite discutiile la receptia ce a urmat organizata de comitetul de doamne al Bisericii in frunte cu vicepresedinta Doina Babici.

Si acest simpozion a fost un eveniment de seama in viata culturala a comunitatii romanesti din New York asa cum se prevede a fi si cel urmator, Aniversarea Unirii Principatelor Romane (Duminica 25 Ianuarie) unde oaspetii Institutului si ai Cenaclului vor fi maestrul Grigore Vieru,  scriitorul Ioan Ciuntu, preot, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei din Chisinau si D-na Elvira Ciuntu.

                                                                                                                                Gheorge Brehuescu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2003

12 Ianuarie, 2003, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

La 12 Ianuarie 2003 s-a tinut la Biserica noastra traditionalul Simpozion “Eminescu” al carui moderator a fost Prof. Constantin Tennyson. Intr-o atmosfera de autentica simtire romaneasca Pr. Th. Damian a deschis intrunirea vorbind despre semnificatia evenimentului, dupa care Prof. Magda Sandulescu a citit referatul Prof. Dr. Cornel Munteanu de la Universitatea de Nord din Baia Mare, dedicat aniversarii a 120 ani de la publicarea Luceafarului, dupa care D-l Mihai Vinereanu a citit un referat despre Eminescu si spiritualitatea romaneasca. Au vorbit de asemenea Prof. Constantin Tennyson si Prof. Mircea Sandulescu, dupa care Prof. Dr. Mihaela Albu a abordat un subiect despre moarte si singuratate in poezia eminesciana. Simpozionul s-a incheiat cu un program artistic de dansuri populare sustinut de artistul Constantin Buche si echipa sa de dansatori.

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2002

13 Ianuarie 2002, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

Simpozion "Mihai Eminescu"

Stiu deja ca vor fi unii dintre cei ce vor citi randurile de mai jos care vor spune, cu pretinsa superioritate, ca n-ar trebui sa-l mai sarbatorim pe Eminescu, ca ar fi momentul sa mai rarim festivitatile si chiar ca trebuie sa-l coboram pe poet de pe piedestalul pe care l-au asezat inaintasii.

As fi vrut ca toti acestia sa fi fost duminica, 13 ianuarie la New York, in Sala Sociala a Bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Astoria, Queens la Simpozionul pe care, sub egida Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa si a Cenaclului "Mihai Eminescu" il tinem in fiecare an. Directorul Institutului, preotul Profesor Theodor Damian este cel ce a infiintat Institutul si Cenaclul si tot el este cel care nu precupeteste nici un efort pentru ca romanii newyorkezi sa nu-si uite radacinile. De la inceput de mileniu trei, de cand lucrez cu acest om ce arde ca o flacara intru cultura romana, incerc sa-l sprijin pentru a nu-i lasa pe cei ce locuiesc acum atat de departe de tara sa-si uite locul, traditiile, istoria, muzica si literatura.

Simpozionul "Mihai Eminescu" este una dintre multele actiuni pe care le intreprindem in acest scop. Despre cel desfasurat anul acesta cu siguranta se va vorbi mult timp in comunitatea romaneasca de aici. sala devenise aproape neincapatoare pentru cei peste 100 de oameni care au ascultat cu incantare si intr-o stare de Profunda emotie, iar cuvintele mele nu sunt deloc gratuite. Mai mult insa. A fost o atmosfera de o asa inaltare sufleteasca, incat multe persoane de gen feminin isi stergeau discret lacrimile. Nu, nu vreau sa spun ca am facut o melodrama din Simpozion, ci ca atmosfera, faptul ca am realizat ca suntem, in sfarsit, "toti impreuna", aproape, ne dadeau sentimentul ca incepem (romanii din diaspora) sa ne simtim in sfarsit un grup distinct de altele, cu o identitate proprie. Toate, bineinteles sub semnul lui Eminescu. M-am straduit sa-i fac pe cei din sala sa simta ca suntem o "familie", ca stim de unde venim.

In program nu am avut nicidecum comunicari apologetice la adresa poetului, ci pur si simplu teme diverse ca "Retrospectiva Cenaclului si a revistei Lumina Lina.Gracious Light pe 2001", "Limba si cultura romana la Universitatea 'Kiril si Metodiu' din Skopje", prezentata de Prof. Elena Atanasova de la aceasta Universitate, lansarea cartii de poeme Ispita ranii, antologie de autor a lui Theodor Damian (comentata de subsemnata si Prof. Dr. Anca Rosu).

Voi prezenta, pentru informarea cititorului, cateva fragmente din aceste teme. Mai intai despre Cenaclu si revista Lumina Lina, bine cunoscuta deja printre iubitorii de cultura de aici, din Romania si din atatea alte tari in care se difuzeaza. Retrospectiva a avut ca borne cele doua simpozioane "Mihai Eminescu", iar activitatile desfasurate de-a lungul perioadei ianuarie 2001 si ianuarie 2002 le-am prezentat in ordine cronologica. Voi selecta numai cateva. Astfel, pe 14 ianuarie 2001, s-a lansat volumul Eminescu 2000. Aniversari newyorkeze, o antologie alcatuita de Th. Damian, care a avut ideea de a aduna intr-o singura carte, tiparita simbolic in orasul de nastere al lui Eminescu (Botosani), toate comunicarile prezentate in cadrul simpozioanelor tinute la New York intre anii 1995 - 2000. Am trecut in revista apoi numele personalitatilor care ne-au vizitat si ale caror carti le-am lansat in cadrul cenaclului. Este vorba (in ordine cronologica) de scriitoarea si jurnalista radio de la Timisoara, Veronica Balaj, de Gellu Dorian de la Botosani, de Aurel Sasu de la Cluj, de acad. Sorin Comorosan de la Bucuresti, de Aurora Cornu (Paris). Dar intalnirile de Cenaclu au avut ca scop si invitarea unor scriitori ce abia acum bat la portile afirmarii, ca de ex. Corina Cristea din New York, o tanara poeta ce scrie in limba engleza. Nici evenimentele ce marcheaza momente importante in istoria noastra culturala nu au fost uitate. Astfel, cu ocazia implinirii a 130 de ani de la nasterea lui Nicolae Iorga, am dedicat o zi speciala (10 iunie 2001) personalitatii acestuia, iar in 16 decembrie am comemorat cinci ani de la trecerea in nefiinta a scriitorului Marin Sorescu. Am vorbit despre viata si opera sa, despre recunoasterea internationala, dupa care cei prezenti au avut ocazia sa vizioneze o caseta video cu piesa Iona in interpretarea marelui actor Ilie Gheorghe de la Teatrul National din Craiova.

In continuare, Prof. Elena Atanasova a impartasit din experienta sa de Profesor de limba romana la Universitatea din Skopje, aratand felul in care sunt organizate cursurile, interesul pentru limba si cultura noastra din partea studentilor macedoneni, actiunile pe care le organizeaza Profesorii de acolo in scopul promovarii culturii romane.

A urmat apoi un moment important B lansarea cartii Ispita ranii de Th. Damian. Voi cita din interpretarea pe care au facut-o subsemnata si Prof. Dr. Anca Rosu. Desi am mai scris despre poezia lui Th. Damian, volumul acesta, prin selectia autorului, mi-a revelat noi idei, noi conotatii, noi bucurii de lectura. El il defineste pe Th. Damian, omul, cel ce se imparte intre bucurie si durere, intre "lumina" si "rana", intre absolut si terestru. Suficient aproape ar fi, pentru a-i intelege zbaterea celui daruit pana la arderea suprema, sa parcurgem cate unul B doua poeme din fiecare volum/ ciclu. Mai intai titlurile acestor volume: Liturghia Cuvantului (1989), Lumina Cuvantului (1995), Dimineata Invierii (1999), Rugaciuni in Infern (2000). De la Cuvantul ce lumineaza si caruia poetul i se inchina cu evlavia celui constient de puterea verbului si pana la rugaciunile ce se cer spuse din "Infernul" celui ce se stie numai om B poemele lui Th. Damian imbraca in metafore permanenta cautare de absolut. Acestea sunt, deopotriva, rugaciune si poezie, aspiratie catre absolutul divin exprimata in metafora celui ce cauta harul Cuvantului. Cuvantul, Logosul divin este, de fapt, metonimie pentru insasi Divinitatea. Aproape din toate poemele transpar sfasierile sufletesti ale poetului ("In mine drumurile amar se incruciseaza), durerea de a se simti inca departe de Logosul divin ("Esti atat de departe ca abia te mai simt") si totusi, speranta exista pentru ca lumina se aprinde "in gand". Dumnezeu cel atat de indepartat se lasa proiectat in constiinta celui ce se roaga Cuvantului ce poate vindeca. Dar dincolo de aparenta unei poezii religioase, poemele lui Theodor Damian pot fi citite si sub grila "cuvantului ce exprima adevarul" simtirii, poetul neputandu-si parca gasi linistea pana nu scoate afara "tacerea din cuvant".

Din modul in care a interpretat Anca Rosu poezia lui Theodor Damian voi cita in continuare un fragment: "Cred ca semnul dupa care recunoastem un poet adevarat este intuirea unei retele de metafore si simboluri, care se formeaza inlauntrul operei, si care poate fi intrezarita in fiecare poem.  Acesta e cazul, pot spune, desi numai dupa o lectura grabita, poetului Theodor Damian.  Am primit acum doua zile, prin Fedex, volumul sau de poezii intitulat Ispita Ranii.  Inainte de a deschide cartea m-am intrebat de ce oare ispita, si cum poate o rana sa fie ispititoare. Citind poemele, am incercat sa inteleg semnificatia acestei rani, cautand cuvantul in poem dupa poem.

Rana apare in titlul unui poem, Rana din Mine. E o rana interioara, care se aseamana cu o arsita, si in strofa a doua devine o sete nepotolita. AMi-e sete/ Şi m-am lepadat de toate/ Doar apa caut/ Oriunde ma-ntorc."

Rana, dupa cum sugereaza metaforele, este poate dorinta, dar o dorinta ce ameninta cu moartea printr-o crestere vertiginoasa.

Viata se compune din despartiri, dezghiocari succesive, cresteri care rup legaturile vechi si ne dor, dar ne ramane constanta o atractie catre ea, o ispitire, in felul in care fiul a fost ispitit sa se desparta de tata si sa devina om.  De aceea rana  ispiteste."

Dupa ce a citit doua dintre poemele sale (dedicate mamei si tatalui sau), Th. Damian si-a prezentat opiniile in legatura cu o tema mult discutata in ultimul timp: "Eminescu si valorile ortodoxiei". Vom informa cititorii, din motive de spatiu, numai cu un fragment din argumentele sale pe aceasta tema, chiar daca, asa cum el insusi afirma, Ain cazul nostru contextul este imens. Se pot invoca spre ilustrarea tezei credintei insa, cateva aspecte esentiale:

1. Educatia primita in familie (mai multi membri ai familiei care au imbratisat viata monastica),

2. Interesul general pentru traditie, pentru tezaurul de valori al culturii si spiritualitatii neamului sau,

3. Interesul special pentru Biblie, si aparte pentru Evanghelii (Slavici atesta faptul ca la varsta de 20 de ani Eminescu nu numai ca era foarte versat in continutul Evangheliilor, dar totodata punea religiozitatea, si aici se include si pietatea care implica credinta, respectul de cele sfinte, mai presus de toate (vezi Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, Ed. Moldova, Iasi, 1994, p. 26, cf. Doru Scarlatescu, op. cit., p. 33),

4. Afirmatiile sale in publicistica despre Biserica si rolul ei vital in dezvoltarea sanatoasa a spiritului neamului,

5. Marturiile contemporanilor despre caracterul si inclinatiile sale, despre vederile sale, dincolo de metafora poetica, despre lume si viata.

Desigur, argumentatia venita in sprijinul apartenentei poetului la valorile ortodoxiei a fost mai ampla. Cititorii o vor gasi in primul numar al revistei Lumina Lina ce va aparea anul acesta, ca de altfel, toate comunicarile de la Simpozion.

In partea a doua a serii, a vorbit Dr. Napoleon Savescu despre subiectul sau favorit, "dacii" (Mituri dacice in viziunea eminesciana), iar punctul culminant al Simpozionului a fost expunerea lui Adrian Sahlean, cel ce trudeste atat de patimas, am putea spune, la traducerea versului eminescian in limba lui Shakespeare. Şi din nou atrag atentia ca nu folosesc cuvinte gratuite. Traducerile sale in limba engleza pastreaza ritmul, rima, "atmosfera" poeziei lui Eminescu, dar reusesc sa "sune" familiar pentru urechea vorbitorului de limba engleza. El a impartasit cate ceva din experienta sa de traducator,  greutatea, volumul imens de munca, dar si bucuria reusitei, exemplificand apoi cu Glossa lui Eminescu in traducerea sa.

Cateva poeme de Eminescu, recitate sau cantate de cinci tinere fete (din care se compune grupul vocal "Margaritare romanesti", condus de solista Lia Lungu) nu au fost numai ca sa aminteasca celor prezenti versurile eminesciene (pe care toti le stim pe dinafara), cat mai ales sa le faca pe aceste copile romance care studiaza in America sa se apropie de farmecul limbii poetului, de frumusetea limbii romane literare.

Sigur ca nu pot transpune in cuvinte acum tot ce s-a petrecut in ziua Simpozionului si imi pare rau.

Ceea ce este important este ca sunt tot mai multi cei care stiu ca Institutul de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa este un real Centrul Cultural al tuturor romanilor din New York.

                                                                                                                          Mihaela Albu

Un eveniment de seama in viata poporului roman aniversat la New York

152 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu

Intre marile evenimente care sunt caracteristice efervescentei creatoare a patriei noastre s-a inscris la inceputul fiecarui an, mai precis la 15 ianuarie, aniversarea nasterii marelui poet national al Romaniei, Mihai Eminescu. S-a dovedit odata mai mult ca acest fauritor a culturii noastre nationale si-a inscris numele cu litere de aur in cartea literaturii si limbii romane.

Ca un semn de omagiu adus memoriei poetului nepereche Mihai Eminescu, Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, impreuna cu Cenaclul literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina.Gracious Light din New York, au organizat, duminica 13 ianuarie a.c., la ora 4:00 p.m., in sala sociala a Bisericii “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Astoria, NY, o intalnire aniversara cu publicul, sub genericul “Simpozionul Mihai Eminescu”.

Un program bogat si bine alcatuit a adus in fata asistentei prezenta unor persoane marcante din viata culturala a romanilor din diaspora. Deschiderea programului a fost facuta de Pr. Dr. Th. Damian, care a  facut o succinta trecere in revista, conturand pregnant numele celor care au contribuit la realizarea unui program excelent dedicat “Luceafarului de la Ipotesti”, dar nu a putut sa treaca cu vederea fara a releva aspecte despre semnificatia evenimentului si rolul pe care l-a avut Eminescu in istoria culturii romanesti. “Numele si operele lui Mihai Eminescu au ramas o stea stralucitoare care sa lumineze mai departe cultura, spiritualitatea, mintea si inima tuturor celor care fac parte din neamul lui Eminescu, de aceea ne-am adunat aici”. Inainte de a-si incheia alocutiunea, Pr. Theodor Damian a spus urmatoarele: “In calitate de gazda imi revine datoria sa aduc cuvinte de gratitudine, de Profunda si distinsa multumire invitatilor nostri care au raspuns cu atata dragoste la apelul nostru de a fi prezenti aici in acest moment solemn, cand suntem departe de tara noastra, de neamurile noastre, de parinti, frati, surori, copii, acum cand incercam sa recream Romania mica sau poate Romania Mare, smulgand-o din sufletele noastre si concretizand-o in aceasta relatie frateasca care ne incalzeste viata noastra de fiecare zi”. Alocutiunea interesanta prezentata de Pr. Dr. Th. Damian a fost ascultata cu mult interes de intreaga audienta si rasplatita cu ovatii indelungate.

Cenaclul “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina au prezentat o retrospectiva a anului 2001, oferita de D-na Prof. Mihaela Albu, aducand la cunostinta celor prezenti, activitatea prodigioasa depusa in decursul unui an de cele doua focare de cultura mentionate mai sus.

Un oaspete marcant, din Republica Macedonia, a fost D-na Prof. Elena Atanasova, care a facut o ampla prezentare vorbind despre “Limba si literatura romana la Universitatea Kiril si Metodiu” din Skopje, unde functioneaza ca titulara a catedrei de limba romana. Secventele prezentate despre viata literara si culturala a romanilor din Macedonia au fost primite cu aplauze de catre asistenta, care si-a imbogatit cunostintele despre viata culturala a celor ce traiesc in afara granitelor tarii, respectiv in Macedonia.

Scriitorul Mircea Sandulescu, luand cuvantul, a relevat aspecte din viata lui Mihai Eminescu, aratand printre altele, ca renumitul poet a avut o viata zbuciumata, cu manifestari psiho-patologice marginale, care i-au grabit sfarsitul in plina tinerete si putere de munca.

Dr. Napoleon Savescu, renumit dacolog, si-a deschis alocutiunea sa intitulata “Mituri dacice in viziune eminesciana” incepand cu recitarea cu patos a versurilor poeziei eminesciene “Rugaciunea unui dac”, rasplatita cu aplauzele asistentei. In continuarea alocutiunii sale, Dr. Napoleon Savescu a spus: “Sunt in pamantul Daciei adevaruri care nu pot fi contestate si pe care se cuvine sa le cunoastem si sa le punem in valoare. Stau ingropate in aceste pamanturi marturii care nu pot fi dezmintite si care pot afirma ca viata de astazi curge pe albia vremii in continuare, ca aceea de acum doua si trei mii de ani, fara ca vreodata s-o intrerupa cei veniti de aiurea, pripasiti pe pamantul Daciei. Asadar, din acest pamant al Daciei lui Burebista si Decebal am rasarit de mii de ani, aici suntem astazi si vom fi de-a pururi, pentru ca noi de la Sarmizegetusa ne tragem”, a incheiat dacologul Dr. Napoleon Savescu cuvantarea rostita la Simpozionul Mihai Eminescu.

O entuziasta primire i s-a facut D-lui Adrian George Sahlean, bine-cunoscutul traducator in limba engleza a Luceafarului lui Mihai Eminescu. De altfel, lucrarea sa este recunoscuta de catre expertii in materie ca fiind cea mai reusita traducere de pana acum a versurilor eminesciene. La Simpozionul Mihai Eminescu, D-l Adrian George Sahlean si-a ales ca tema subiectul “Traducand din poezia eminesciana”, despre care a vorbit atingand puncte de vedere referitoare la munca de traducere si necesitatile materiale in care s-a zbatut pentru a-si vedea in final iesirea din impas prin aparitia cartii Legenda Luceafarului/The legend of the evening star, care a fascinat pe toti cei care i-au parcurs randurile. Adrian George Sahlean a captivat asistenta prin documentata expunere facuta, care s-a incheiat cu recitarea superba in limba engleza a poeziei eminesciene Glossa, a carui traducator este. Cascada de aplauze ce a urmat a aratat entuziasmul celor prezenti.

Una din temele cuvantarilor Pr. Prof. Dr. Theodor Damian s-a intitulat “Eminescu si valorile ortodoxiei”, unde, nu poetul, ci prea-cuviosul duhovnic Damian vine sa spulbere insinuarile ca Mihai Eminescu ar fi fost ateu, spunand: “Ideea de Dumnezeu la Eminescu trebuie cautata mai intai in contextul operei sale, in structurile fundamentale ale acesteia, intrucat, ca la orice poet, dar mai mult decat la oricare, opera eminesciana este o expresie a culturii si spiritualitatii neamului sau, cultura insa slefuita, imbogatita, inaltata de el. Intocmai cum spunea Iisus ascultatorilor sai: “N-am venit sa stric Legea, ci s-o plinesc” (Matei 5, 17), tot asa putem spune si despre Eminescu. El n-a venit sa inlocuiasca cultura romana, n-a venit s-o strice, ci s-o implineasca, s-o desavarseasca. Asadar marile valori, elementele specific definitorii ale culturii romane au fost pastrate si subliniate in opera sa. ªi ideea de Dumnezeu, credinta in Dumnezeu, au reprezentat intotdeuna caracteristica fundamentala a culturii si spiritualitatii romanesti si acest lucru nu mai trebuie dovedit. Ca atare, ea, legea stramoseasca, sufletul si constiinta neamului, nu numai ca n-au fost eliminate sau marginalizate de Eminescu, dar au fost cu evidenta si in mod abundent parte integranta, esentiala, a creatiei sale. Fac aceasta afirmatie pentru a respinge inca odata interpretarea material-ateista a operei marelui poet, potrivit careia Eminescu ar fi fost ateu. Interpretarea ca Eminescu nu a fost ateu este bazata pe anumite versuri din unele poeme care aparent ar justifica-o si mentionez aici spre ilustrare doar cunoscutul poem Invierea: ‘Cantari si laude-naltam/ Noi, tie unuia/ Primindu-l cu psalme si ramuri/ Plecati-va neamuri/ Cantand Aliluia!’. Aceste versuri, ca si altele de altfel, dovedesc prezenta ideii de Dumnezeu in inima si opera lui Mihai Eminescu” a incheiat Cuviosul Parinte Th. Damian alocutiunea sa, ovationata de intreaga asistenta.

Surpriza programului Simpozionului Mihai Eminescu a constituit-o lansarea volumului de poezii Ispita ranii de Th. Damian, a carei prezentare a revenit distinselor Profesoare romance Mihaela Albu de la Columbia University din New York si Anca Rosu, de la Devry  Rutgers University din New Jersey, care au aratat ca numele poetului Th. Damian a inceput sa fie foarte des vehiculat. Volumul Ispita ranii se inscrie in prezenta fertila a poetului, care a dat din nou culturii romanesti o noua lucrare. Cu aceasta aparitie editoriala, Th. Damian adauga un titlu de referinta la impunatoarea sa bibliografie. Multumim celor doua cadre didactice pentru prezentarile facute cartii poetului Th. Damian. In continuare, autorul a lecturat, din volumul nou aparut, poemele: Lumina din lumina, Ca o ancora (poezie dedicata mamei sale), Tu nu mai erai (dedicatie pentru tatal sau), Sfiala si Ada Kaleh. Poemele lui Th. Damian genereaza un lirism tensionat, o explozie a talentului sau remarcabil.

O contributie merituoasa la reusita programului Simpozionului l-au adus tinerele Elena Plavitu - care a recitat poezia eminesciana ªi daca, Denisa Albu - Departe sunt de tine- si Irina Plavitu - Sonet, recitatoarele primind numeroase aplauze.

Pe langa alocutiuni si recitari eminesciene, programul a cuprins si un program muzical sustinut de cunoscuta solista Lia Lungu, care a cantat cu o deosebita sensibilitate melodiile Atat de frageda si Pe langa plopii fara sot, care i-au adus aplauzele asistentei.

Un moment special a fost sustinut de grupul vocal de fete “Margaritare Romanesti” (format din Denisa Albu, Alexandra Beica, Cristina, Elena si Irina Plavitu si condus de artista Lia Lungu), care a interpretat, cu melancolia cuvenita, De ce nu-mi vii pe versuri de M. Eminescu, si care a incantat inimile nostalgice ale celor plecati din tara.

Incheierea minunatei seri culturale, care s-a derulat timp de patru ore fara intrerupere, a fost facuta de catre solista Lia Lungu, care a cucerit audienta si de aceasta data cu cantecul patriotic Ce noroc sa fim romani, acompaniata la unison de toti cei din sala plina. Aplauzele nesfarsite au aratat ca programul alcatuit a fost un succes, la aceasta realizare contribuind din plin D-na Prof. Dr. Mihaela Albu, care a avut rolul de organizatoare si moderatoare a Simpozionului Mihai Eminescu.

                                                         George Rosianu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2001

14 Ianuarie, 2001, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

Continuandu-si activitatea culturala, Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, Capela “Sf. Apostoli Petru si Pavel”, conduse de Pr. Dr. Theodor Damian, au sarbatorit anul acesta, intr-un cadru mai festiv ca in anii trecuti, implinirea a 151 de ani de la nasterea marelui nostru poet Mihai Eminescu.

Duminica 14 Ianuarie a.c., dupa slujba religioasa a Sfintei Liturghii, in sala sociala a bisericii, ocupata de un public cifrat la aproape 200 de persoane, a avut loc un program cultural si artistic la care si-au dat concursul artisti din New York, precum si oaspeti din Romania.

Deschiderea programului a fost facuta de catre Pr. Dr. Theodor Damian, care a trecut in revista contributia adusa memoriei marelui poet prin simpozioanele anuale incepute din anul 1995 organizate de catre Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, de cenaclul literar “Mihai Eminescu” si de revista Lumina Lina. Gracious Light - al caror conducator este Pr. Dr. Theodor Damian, cel care de mai bine de sapte ani pastoreste cu demnitate comunitatea romana din Astoria, NY si din imprejurimi, depunand o intensa activitate pe plan cultural. Exceleaza ca poet si prozator prin numeroasele poeme si eseuri, care au vazut lumina tiparului in ultima vreme. Theodor Damian a vorbit celor prezenti despre noul sau volum Eminescu 2000 - Aniversari newyorkeze, o antologie a articolelor prezentate in cadrul simpozioanelor “Eminescu”, dupa care a recitat poemul Veronicei Micle dedicat lui Eminescu Varful ’nalt al piramidei.

O contributie speciala la desfasurarea programului aniversarii lui Mihai Eminescu a avut-o D-na Prof. Dr . Mihaela Albu, titulara catedrei de limba romana “Nicolae Iorga” de la Columbia University din New York, care a fost, pe rand, conferentiara si prezentatoare a intregului program, achitandu-se cu mult succes de ambele atributii. Spatiul nu ne permite o expunere mai detaliata a celor spuse de D-na Prof. Mihaela Albu despre cartea Eminescu 2000 - Aniversari newyorkeze, dar voi cita cateva paragrafe din intreaga sa expunere:

“Pentru a pastra vie memoria poetului nostru national nu va fi niciodata nimic in exces. Fiecare nou studiu, articol, fiecare noua carte sau fiecare nou simpozion ne aduna pe noi, cititorii si ascultatorii intru aceeasi credinta, credinta in emblema romanismului din totdeauna, Mihai Eminescu. Cat timp va exista cel putin un volum cu poezia sa va exista si modelul limbii romane literare. Iar limba romana suntem noi, cei care o vorbim astazi atat de frumos pentru ca am invatat-o de la inaintasii poetului si de la Eminescu insusi, poetul care a preluat-o si ne-a transmis-o apoi in “forme noua”. Sa-i lasam pe acei asa-zisi  critici, mici in cuget si suflet, ce-si fac un titlu de glorie gasindu-i lui Eminescu “pete in soare”. Si de va avea pete soarele, ne va lumina intotdeauna pe toti! Mai bine sa ne bucuram ori de cate ori cineva isi dedica o parte din timpul si din puterea mintii si a simtirii sale studiindu-l sau traducandu-l pe Eminescu.

In “Anul Eminescu” (2000), cu prilejul aniversarii a 150 de ani de la nasterea poetului, neobositul propagator al culturii si spiritualitatii romanesti – l-am numit pe preotul si poetul Theodor Damian - a avut ideea de aduna intr-un volum, tiparit, simbolic, in orasul de nastere a lui Eminescu, in Botosani, toate comunicarile prezentate in cadrul simpozioanelor tinute la New York intre anii 1995-2000. In “Argumentul” care precede antologia, poetul Gellu Dorian, in calitate de consilier editorial, scrie despre modalitatile de cinstire a poetului la New York: “Cartea de fata aduna intre copertile ei toate articolele prezentate in cadrul simpozioanelor Eminescu din New York. De-a lungul anilor, in Ianuarie si Iunie, simpozioanele au facut vie prezenta poetului Mihai Eminescu la New York, marea metropola culturala a omenirii”.

Volumul acesta antologic insumeaza un numar de 30 de articole, repartizate cronologic intre anii 1995 si 2000, iar numarul si subiectul lor reflecta interesul mereu crescand pentru o astfel de manifestare. Fiind un volum compozit, atat cei care semneaza (Th. Damian, Gellu Dorian, Lucia Olaru Nenati, Adrian Sahlean, Constantin Miu, Dr. Constantin Trifan, Margareta Vasile, Ileana Ghiculescu, Gheorghe Ciumpavu, M.N. Rusu, Zahu Pana, Constantin Tennyson, Dumitru Gh. Constantinescu, Alexandru Stanciulescu-Barda), cat si tematica si modul de abordare sunt foarte diverse. Unele articole nu fac decat sa exprime admiratia nelimitata pentru personalitatea si creatia lui Eminescu, altele insa analizeaza pertinent un aspect sau altul din opera sau din viata acestuia, aducand uneori noi observatii. Abordari variate, puncte de vedere diferite, domenii diferite din activitatea lui Eminescu, o infinitate de ipostaze, dovedind ca personalitatea unui geniu este inepuizabila. Ajunsi la acest punct se cuvine sa consemnam contributiile preotului Th. Damian care, firesc, abordeaza creatia eminesciana din perspectiva teologiei filosofice. Articolele sale din acest volum (sapte la numar) poarta aproape in exclusivitate titluri sugestive din acest unghi de vedere: “Ideea de Dumnezeu in opera lui Eminescu”, “Pesimism si credinta in opera lui Eminescu”, “Dorul dupa Dumnezeu in opera lui Eminescu” etc., autorul demonstrand ca poetul n-a fost nici pe departe un ateu, asa cum s-a incercat adeseori sa se arate, ci din contra, ca “Eminescu a fost un credincios”, dar in nici un caz “un misionar care sa-si fi facut din propovaduirea credintei un tel unic”. Autorul interpreteaza poezia eminesciana si da replica unor critici care au ramas la suprafata acestei idei”.

Ma opresc aici, dar nu inainte de a mentiona cele spuse in incheierea alocutiunii sale de Prof. Mihaela Albu: “Sunt binevenite si necesare oricare dintre <popasurile> de cercetare a operei lui Eminescu, <ca nu este pe lume o mai placuta zabava decat cetitul cartilor> ne spunea cronicarul. O parte dintre cei care au zabovit citindu-l pe Eminescu si scriind apoi opiniile lor, sunt cuprinse in volumul Eminescu 2000 - Aniversari new-yorkeze. Incheierea prelegerii D-nei Prof. Mihaela Albu a fost puternic aplaudata.

Tanara Denisa Albu (fiica D-nei Prof. Mihaela Albu) a dat citire unor fragmente din recenta publicatie Dulcea mea Doamna, Eminul meu iubit, aparuta sub ingrijirea Christinei Zarifopol-Ilias (Editura Polirom, Iasi, 2000). Cartea cuprinde o corespondenta inedita intre Mihai Eminescu si Veronica Micle si pentru ca sunt scrisori necunoscute pana acum publicului, atentia de care s-a bucurat lectura lor a fost, desigur, indreptatita.

Preotul Mircea Dobre a citit apoi, cu un deosebit talent, poemul eminescian Rugaciunea unui dac.

O surpriza placuta a produs-o aparitia in sala a artistului liric din Cluj Napoca, Dumitru Sopon, oaspete de onoare din Romania, care a interpretat cu multa maiestrie scenica si mai ales vocala (care a zguduit peretii salii) cantecul Mai am un singur dor, pe versurile poetului national, sfarsitul cantecului terminandu-se in urale si nesfarsite strigate de “bravo!”.

Este de mentionat aici contributia majora la reusita acestui simpozion adusa de D-na Gabi Bunea, D-l Nicu Bunea si D-l Gabi Bazgan, reprezentantii asociatiei de impresariat “ªtefan cel Mare” si ai postului de televiziune “Dacia”, care au invitat pe podiumul din sala sociala a bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” un grup de artisti talentati din Romania si care au inregistrat un deosebit succes la Revelionul din anul acesta, organizat de cei mentionati mai sus.

O surpriza mai mult decat placuta a starnit-o aparitia micutei Ana-Maria Arnautu, in varsta de 11 ani, care a entuziasmat asistenta cu vocea ei calda si cristalina interpretand, cu multa maiestrie, cantece din folclorul romanesc, ca Buna seara, Dragii mei, Lelita Ioana, Aseara ti-am luat basma, Tudorita, nene etc., cucerind spectatorii care au aplaudat-o indelung. Repertoriul bogat al acestei mici “stele” a muzicii populare romanesti m-a facut sa va vorbesc ceva mai mult despre ea. Talentata solista canta de la varsta de 5 ani. Talentul interpretarii muzicii populare romanesti l-a mostenit de la mama ei, cunoscuta cantareata de muzica de folclor Valeria Arnautu. Ana-Maria are in palmaresul muzical o serie de participari la diferite festivaluri de folclor peste hotare - Portugalia, Grecia, Iugoslavia, Germania. Acum a venit pentru prima oara in Statele Unite. De asemenea, a avut sute de aparitii la posturile de televiziune din Romania, interpretand si muzica religioasa. La ora actuala are trei albume pe piata: Noapte de Craciun, Valeleu si unul de muzica populara. Şi totusi, in pofida preocuparilor sale muzicale, care-i rapesc o mare parte din timp, Ana-Maria Arnautu mai are un hobby, ii place cartea. Ea este eleva in clasa a V-a elementara la Bucuresti. Tinerei starlete ii dorim ca si de azi inainte sa continue sa adauge cate o veriga in plus la lantul succeselor ei de pana acum.

Anca Turcasiu nu mai necesita o prezentare. Cartea ei de vizita este bine cunoscuta si peste ocean. Vesnic tanara, cu o aparitie scenica admirabila si cu vocea sa calda, cantareata de muzica usoara si-a cucerit si de data aceasta la New York, Detroit, Cleveland si New Jersey, multi admiratori.

Marisella Teicu Zamfir este o talentata cantareata de muzica populara, ce traieste la New York. Ca mesagera a cantecului popular, ea a daruit recent celor ce iubesc muzica de folclor un nou disc, intitulat Cine iubeste si lasa, care se bucura de un mare succes. Am mai retinut, din cantecele interpretate: Of, inimioara, ªi-am zis verde mar domnesc si De acasa am plecat. Ea ramane una din remarcabilele interprete de muzica populara romaneasca ce traieste pe pamantul american.

Brandusa Covalciuc, prezenta la acest eveniment, si ea o cunoscuta interpreta de muzica populara, originara din Botosani, canta cu mult patos cantece din diferite regiuni ale tarii. In repertoriul ei se gasesc nenumarate melodii care aduc ascultatorilor nostalgia locurilor de-acasa: Am trecut lume prin tine, Vino, mama, sa ma vezi, Eu petrec c-asa mi-i drag, Am un bade iubaret, Cantec pentru tata etc.

Grupul de dansuri populare “Dragalina”, condus de Constantin Buche si format din Cristina, Irina si Ion Plavitu, Alexandra, Tudor Stan si Denisa Albu, a interpretat hore si dansuri din diferite zone ale Romaniei.

Si daca programul artistic a constituit o adevarata revelatie pentru publicul din sala, la obtinerea acestui succes au contribuit, din plin, Dorel Zamfir (vioara), Marinica Ciotoi (acordeon) si Tache Ciubotaru (orga electronica).

Dupa cum vedeti, din aceste randuri se poate deduce, sper, ca am petrecut patru ore placute la “Simpozionul Eminescu 2001” la Biserica “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din New York.

         George Rosianu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 2000

Duminica 9 si 16 Ianuarie 2000, “Sf. Ap. Petru si Pavel”,  New York

Program 

Duminica 9 ianuarie, dupa Sf. Slujba a avut loc prima parte a Simpozionului “Eminescu” organizat de Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa.

Pr. Th. Damian a rostit cuvantul de deschidere si a facut o scurta prezentare a istoriei cenaclului literar “M. Eminescu” din New York, precum si a revistei Lumina Lina. Scriitorul si jurnalistul Gellu Dorian, special invitat din tara pentru aceasta ocazie, a vorbit despre calatoriile europene ale Luceafarului poeziei romanesti, dupa care Th. Damian a facut lansarea cartii lui Gellu Dorian Poesia Mirabilis (Junimea, Iasi, 1999). Scriitorul si cineastul Grid Modorcea, oaspetele Institutului nostru, venit de la Bucuresti, a tinut un referat intitulat “Eminescu si Filmul”.

A urmat un concert de romante sustinut de D-na Lia Lungu acompaniata de D-l Aram Ohanian si Ion Ionescu. In aceeasi zi pictorul Cornel Dumitriu din Romania a avut a doua expozitie a tablourilor sale.

Duminica 16 Ianuarie 2000, dupa Sf. Slujba s-au continuat lucrarile Simpozionului “Eminescu” (faza a doua). Pr. Th. Damian a deschis festivitatea, citind si referatul scriitoarei Lucia Olaru Nenati de la Botosani, trimis special pentru aceasta ocazie, intitulat “Eminescu si Macedonski”; Prof. Dr. Mihaela Albu (Columbia University) a prezentat lucrarea “C. Noica si M. Eminescu, doi filosofi ai limbii romane”, urmata de Adrian G. Sahlean (traducatorul Luceafarului in limba engleza) cu un referat despre procesul traducerii lui Eminescu in engleza; D-l Andrei Vartic, fizician, scriitor, a vorbit despre Eminescu si Dacia dupa care Pr. Th. Damian a facut lansarea cartilor scriitorului Grid Modorcea Masca lui Eminescu, ed. II-a, (Bucuresti, 1999) si Mort dupa America (Bucuresti, 1999).

Intregul program a fost marcat de interventiile actorului Toma Hogea de la teatrul “Luceafarul” din Iasi, special invitat pentru Simpozion, care a recitat in modul cel mai impresionant o selectie din opera poetica eminesciana.

Programul artistic ce a urmat a fost sustinut de Lia Lungu si Emilia Bubulac acompaniate de Aram Ohanian.

Un alt oaspete al Institutului, Iulian Frunza de la Iasi, a prezentat o expozitie de grafica.

Simpozion "Mihai Eminescu", iunie 1999

14 Iunie, 1999, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

Simpozionul s-a bucurat de o larga participare a iubitorilor de cultura romaneasca. Tema complexa a personalitatii si operei “luceafarului” poeziei romanesti a fost dezbatuta intr-un program bine inchegat, cuprinzand informatii biografice, prezentari din opera, discutii si analize competente. Recitarile versurilor, cu multa simtire alese, adesea au fost insotite de fondul muzical pe viu asigurat de instrumentisti cu har, pe care merita sa-i mentionam: Aram Ohanian, Marinica Ciotoi, Florin Nicolae si Gh. Florea. Nemuritoarele romante pe texte eminesciene au fost interpretate de alti doi talentati interpreti vocali, Ştefania Etegan si Nicolae Raceanu.

Organizarea evenimentului merita din plin aprecierea exprimata de membrii comunitatii noastre care si-au gasit timp in aceasta dupa-amiaza de duminica sa petreaca cateva ore in amintirea si cinstirea marelui nostru poet Mihai Eminescu.

                                                                                                                                                                                       John Predescu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", ianuarie 1999

17 Ianuarie 1999, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program
 

Sub patronajul Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, in sala sociala a Bisericii “Sf. Ap. Petru si Pavel” din Astoria, NY, a avut loc duminica 17 ianuarie a.c. o manifestare culturala intitulata “Simpozionul Eminescu”, dedicata marelui poet, cu ocazia implinirii a 149 de ani de la nasterea sa.

Cuvantul de deschidere a evenimentului cultural a fost facut de catre Pr. Dr. Th. Damian, care a prezentat pe invitati si programul manifestarilor ce au urmat.

Primul referat a fost tinut de catre scriitorul, poetul si ziaristul Gellu Dorian (oaspete din tara), redactor sef la revista Hyperion, consilier la Editura Axa din Botosani, intitulat Eminescu la el acasa, in pragul aniversarii a 150 de ani de la nastere. Perspectiva unei noi editii a poeziei lui Mihai Eminescu.

La sfarsitul alocutiunii sale, puternic aplaudat de asistenta, poetul si scriitorul Gellu Dorian a facut o succinta trecere in revista a activitatii sale Profesionale la Botosani, prezentand revista Hyperion, publicatie de cultura editata de Fundatia culturala “Hyperion” din Botosani, care apare trimestrial, in conditii grafice excelente, ce poate sta alaturi de orice publicatie moderna din Occident, si care a implinit recent 15 ani de existenta. De asemenea, revista Hyperion are, ca supliment literar-artistic o publicatie pentru copii, intitulata “Nicoara”, dedicata memoriei elevului Nicoara Dodita, disparut intr-un tragic accident in ziua de 9 August 1994, cand s-a inecat in Dunare, incercand sa salveze viata unei fetite.

Au fost prezentate titlurile cartilor de poezie aparute in seria “La Steaua - poeti optzecisti” in Editura Axa, Botosani, si antologia Tineri poeti romani de dincolo de Styx, care nu este numai o excelenta opera literara, ci si un monument de piosenie in memoria acelora care au avut premonitia revolutiei. Ea este un eveniment de cultura pe plaiurile Moldovei, unde sunt inscrise pentru posteritate numele a 31 de poeti decedati in conditii mai mult sau mai putin elucidate.

In continuare, Pr. Dr. Theodor Damian a vorbit despre valori teologice in poezia lui Mihai Eminescu. El si-a intitulat referatul Dorul dupa Dumnezeu in poezia lui Mihai Eminescu. Tematica alocutiunii prezentata de Prea Cucernicul Parinte Theodor Damian a conturat pregnant calauzirea spirituala ce emana din poeziile lui Mihai Eminescu, abordarea de poet a unor teme biblice cum ar fi vina pentru mancarea din pomul oprit, alungarea din rai, desertaciunea lumii, temporalitatea lumii, temporalitatea existentei umane si gandirea la moarte, ideea apartenentei omului la Dumnezeu, etc. Incheindu-si alocutiunea, P.C. Parinte Th. Damian a spus: “Eminescu n-a scris nici o poezie fara s-o fi suferit. El este mult mai teolog decat pare.” Asistenta a rasplatit cu indelungate aplauze pe vorbitor.

Deosebit de interesanta a fost alocutiunea poetului si ziaristului Zahu Pana, care a vorbit in referatul sau intitulat Prima varianta a Luceafarului de poemul liric Fata din Gradina de Aur, subiect care i-a adus, se asemenea, numeroase aplauze.

Prof. C-tin Tennyson a dezvoltat referatul intitulat Evolutia graiului de la Eminescu la noi, in care a accentuat faptul ca limba romana constituie un tezaur pe care noi l-am mostenit de la stramosii nostri si avem datoria de a-l transmite urmasilor. El si-a incheiat alocutiunea cu urmatoarea fraza: “Ridica-ti fruntea sus, romane, si fa-te apreciat in lume...” in aplauzele intregii asistente.

Sirul referatelor a luat sfarsit prin alocutiunea lui M.N. Rusu, redactorul sef al revistei Lumina Lina din New York, care a vorbit despre Conceptul de lumina lina in manuscrisele lui Mihai Eminescu.

M.N. Rusu, cunoscut si apreciat critic literar si istoric, scriitor si ziarist, a facut o interesanta expunere despre opera marelui poet al neamului romanesc, Mihai Eminescu, prezentand asistentei un voluminos tom de aproape 1500 de pagini, cel de al 15-lea ca numar din seria de volume cu opere ale marelui poet scoase de Editura Academiei, subliniind astfel cat de vaste sunt “notele si comentariile” ce insotesc editarea si cercetarea manuscriselor eminesciene.

In continuare, cu competenta literara ce-l caracterizeaza, M.N. Rusu a facut interesante referinte, relevand aspecte din viata poetului, necunoscute pana acum de marele public, precum ca bardul de la Ipotesti a facut parte din Francmasoneria “Junimea” a vremii, in opozitie ce aceea condusa de Carol (Scarlat) Rosetti, C.A. Rosetti, I.C. Bratianu si altii.

De asemenea, tot el ne-a amintit ca Mihai Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva (Regina Elisabeta a Romaniei).

Continuandu-si cercetarile sale literare si istorice in Statele Unite, M.N. Rusu descopera ca Mihai Eminescu a avut legaturi cu loja Francmasonica “Inteleptii din Heliopolis”, din New York, unde  printre hrisoavele vremii a gasit si o harta a Romaniei, editata de Cezar Boliac si trimisa acestora de catre masonii romani. Pe baza acestor noi descoperiri ce se refera si la viata lui Eminescu, adica legaturile bardului cu cei de peste Ocean, M.N. Rusu isi incheie referatul spunand ca “Eminescu a fost un cetatean al lumii, nu numai al Europei”. Alocutiunea sa a fost rasplatita cu prelungite si meritate aplauze.

Folosindu-se de “Simpozionul Eminescu”, M.N. Rusu prezinta in avantpremiera volumul Roua Cartilor. O hermeneutica teologica in context literar de Theodor Damian, aparuta recent in Editura Danubius din Bucuresti. Apoi trece la lansarea antologiei de poezie Tineri poeti romani de dincolo de Styx de Gellu Dorian, aparuta in Editura Timpul, Iasi, si incheie prezentarea scriitorilor cu ultima carte a lui Constantin Madincioiu, autor din New York, intitulata Mirajul Occidentului.

Profit si eu de aceasta ocazie pentru a asterne cateva afirmatii elogioase fecundului scriitor Constantin Madincioiu, care, la varsta senectutii, in decurs de sase ani a publicat in America sase carti ce merita a fi citite. Este vorba de genericul Ciuma rosie, Trilogia Miruna si Suprema Dragoste, care se gasesc de vanzare la autor.

Festivitatea “Simpozionului Eminescu” a fost completata cu un program artistic de inalta tinuta, adecvat sarbatoririi, la care si-au dat concursul urmatorii: indragita Lia Lungu, cantareata de muzica de folclor, care a incantat asistenta cu romante si versuri de Mihai Eminescu si multe alte cantece de folclor pentru care publicul a ovationat-o indelung.

O prezenta artistica care a smuls aplauze a fost aceea a cantaretei de muzica populara din regiunea Moldovei, Sofia Vicoveanca, care in afara de diferite interpretari de cantece populare din zonele tarii a recitat cu mult aplomb poeziile proprii, intitulate Ce sunt?, Ce-i omul si Dorurile mele din cartea de poezii Dureri ascunse ce-i poarta semnatura. Cele doua soliste au fost acompaniate de C-tin Lupu (vioara), Oleg Sacaliuc (orga),membri ai orchestrei “Datina” din Botosani, la care s-au asociat Mihai Donca (clarinet), C-tin Mandristeanu (trompeta) si Marin Cotoi (acordeon), ultimii doi din Botosani. Formatia de dansuri “Datina” a contribuit din plin la reusita programului artistic, entuziasmand publicul cu dansuri reprezentand diferite regiuni ale tarii; performanta aceasta  a constituit spectacolul de “ramas bun” dat pe solul american, inainte de a pleca spre casa, dupa un rasunator succes repurtat la New York si in statele adiacente, timp de o luna de zile, sub conducerea scriitorului Gellu Dorian.

O surpriza care a starnit aplauze a fost recitarea poeziei Cine sunt dacii? de Gellu Dorian, versuri dedicate D-lui Dr. Napoleon Savescu si interpretate de autor. ªi ca programul sa fie complet, dansatorii formatiei botosanene “Datina” s-au transformat intr-un grup coral si au cantat in premiera absoluta la New York marsul intitulat Noi nu suntem urmasii Romei al carui text apartine lui V. Bejenaru iar orchestratia muzicala lui Cristian Amarghioalei.

Ca intotdeauna, festivitatea a luat sfarsit numai dupa ce veteranul Aram Ohanian si-a plimbat degetele pe clapele de fildes ale orgii electronice, invitand la dans pe cei aproape 150 de participanti la “Simpozionul Eminescu” care a luat sfarsit aproape de miezul noptii, cu vechiul slagar vesnic nou “Hai acasa puisor”.

                                                                George Rosianu

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 1998

Ianuarie, 1998, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program 

Cenaclul Literar “Mihail Eminescu” din New York a sarbatorit 148 de ani de la nasterea bardului sau

Sala sociala a Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, Capela Sf. Apostoli Petru si Pavel din New York, a fost neincapatoare pentru cei aproape 200 de romani care au participat la aniversarea a 148 de ani de la nasterea bardului de la Ipotesti, aniversare organizata de Cenaclul literar ce poarta numele ilustrului poet.

Programul a fost deschis de Pr. Dr. Th. Damian, care si-a inceput cuvantarea astfel: “Astazi aniversam 148 de ani de la nasterea marelui poet, Luceafarul poeziei romanesti, Mihail Eminescu. In acest context nu putem, noi cei de aici, sa nu ne aducem aminte de cuvintele lui Cosbuc care declama: ‘Sunt suflet din sufletul neamului meu, si-i cant bucuria si amarul.’ Suntem si noi suflet din sufletul neamului nostru si avem destule ocazii cand impartasim necazul sau amarul fratilor din tara noastra de origine, scumpa noastra Romania, iata ca sunt insa si ocazii cand suntem chemati sa impartasim momentele de importanta majora din istoria natiunii noastre, din istoria culturii si spiritualitatii romanesti din care suntem si noi parte integranta, chiar daca suntem departe de locurile unde ne-am nascut.

Se implinesc 148 de ani de la nasterea marelui poet si, asa cum stiti multi dintre dvs. foarte bine, de cand am infiintat aceasta comunitate aici, in Astoria, in fiecare an am punctat evenimentul. Cand s-au implinit 145 de ani de la nasterea marelui poet roman, am facut un simpozion de mare amploare si care va fi repetat peste doi ani, adica in anul 2000, cand se vor implini 150 de ani de la nasterea Luceafarului poeziei romanesti.

La aniversarea de azi suntem cu totii onorati de prezenta unor distinsi oaspeti, personalitati marcante ale culturii romanesti, din comunitatea noastra din New York. [...] Doresc sa transmit microfonul prietenului meu, scriitorul, istoricul si criticul literar M.N. Rusu, care a organizat partea academica a evenimentului de astazi.”

Luand cuvantul, criticul literar M.N. Rusu a spus audientei ca simpozionul Mihail Eminescu se imparte in doua sectiuni: “Prima parte reprezinta sectiunea de referate, prezentate de publicistul si poetul Zahu Pana, de Pr. Dr. Th. Damian, de M.N. Rusu, de George Alexe (care a lipsit, dar a trimis referatul) si de Lucia Olaru Nenati, care este in tara...”

Scriitorul Zahu Pana, in referatul “Nationalismul lui Eminescu”, a redat in mod pregnant substratul nationalist al unor cunoscute poeme din vasta opera literara a marelui poet, nationalism care incepe la varsta de 16 ani, cand publica poezia Din strainatate, urmata de cunoscuta poezie La Bucovina, care se incheie cu urmatoarele versuri: “Astfel totdeanua, cand gandesc la tine/ Sufletul mi-apasa nouri de suspine/ Bucovina mea!” (Spatiul nu ne permite sa redam in intregime referatul D-lui Zahu Pana).

In continuare, Pr. Dr. Th. Damian a prezentat referatul “Pesimism si credinta in poezia lui Eminescu”. Citez urmatorul paragraf din excelenta referinta: “Ne-am obisnuit cu ideea ca Mihail Eminescu a fost un pesimist. Poate ca accentele de pesimism ce pot fi gasite in opera sa sunt asociate cu noastalgia ce caracterizeaza creatia sa poetica.” Dar aceste afirmatii au fost spulberate pe rand cu unele citate din poeziile poetului, ceea ce a facut ca ideea ca Eminescu a fost un pesimist sa poata fi pusa sub semnul intrebarii.

Scriitorul M.N. Rusu, cu un talent oratoric deosebit, a abordat la nivel academic topicul referatului sau, intitulat “Eminescu si Francmasoneria romana”, accentuand asupra unor episoade ce corespund detaliului autentic despre bardul de la Ipotesti. ªi convingerea mea este ca naratorul s-a servit de citate din surse demne de luat in sema, pentru ca a meritat aclamatiile unui public caruia nu i-au fost cunoscute astfel de amanunte.

Partea a doua, la fel de interesanta ca si prima, a fost partea artistica-literara, unde s-au produs cunoscuta cantareata Lia Lungu si o invitata de exceptie, actrita si regizoarea Maria Grecu de la Chisinau. Prin Maria Grecu, si Basarabia a fost prezenta la soclul lui Mihail Eminescu. Au recitat cu mult talent: Maria Grecu poeziile Eminescu de Gr. Vieru si Versuri de Veronica Micle; Dr. Constantin Trifan o creatie proprie, intitulata Ganduri, si poetul C-tin Zisu, autor al unei recente plachete de poeme Campiile perene, un poem original dedicat lui Eminescu.

S-au mai recitat cu mult aplomb poezia Luceafarul (Lia Lungu) si La mormantul lui Aron Pumnul (D-na Adriana Crisan). Cu o dictie clara si o voce placuta D-na Prof. Palaguta Chiriac a cantat De ce nu vii?

Cei doi tineri teologi, cantaretii Bisericii Sf. Ap. Petru si Pavel, Iulian Anitei si Viorel Laiu, au completat programul artistic cu cantecul Codrule, Maria-Ta!

Revelatia serii a fost insa cunoscuta cantareata de muzica de folclor si romante Lia Lungu, care a captivat asistenta, cantand nemuritoare romante din opera lui Mihail Eminescu: Pe langa plopii fara sot, Mai am un singur dor, Atat de frageda, Seara pe deal, si atatea alte cantece nostalgice din Romania de alta data, care au facut ca intreaga asistenta sa solicite continuarea divertismentului artistic, in ciuda faptului ca orele erau inaintate. La succesul Liei Lungu o meritata contributie si-a adus si Roman Iliescu din Bucuresti (medic la Spitalul Fundeni), care a acompaniat-o la acordeon cu un deosebit talent.

Si cand noaptea s-a lasat si cei prezenti au trebuit sa plece pe la casele lor, mi-am adus aminte de versurile eminesciene: “Somnoroase pasarele/ Pe la cuiburi se aduna/ Se ascund in ramurele,/ Noapte buna!”

                                                    George Rosianu (Din Meridianul Romanesc, 23 Ian. 1998)

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 1997

12 Ianuarie, 1997, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program

Simpozion Eminescu

La acest simpozion au avut loc urmatoarele prezentari:  M.N. Rusu, “Eminescu - omul enigmatic (I)Ţ, Theodor Damian, “Eminescu pelerin“, Lucia Olaru Nenati, “Spiritul Bucovinei, componenta esentiala in formarea persoanlitatii lui Eminescu“.

Au mai vorbit: Pr. Dr. Th. Damian; Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, decan al Facultatii de teologie din Oradea; Zahu Pana, scriitor; Prof. Aurel Sasu, critic si istoric literar, dela Universitatea din Cluj si Sibiu; M.N. Rusu, critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania; Margareta Vasile; C. Tennyson si Dr. Constantin Trifan.

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 1996

Ianuarie, 1996, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program  

Comunicarile la simpozionul “Eminescu” din acest an au fost cupa cum uremeaza: Margareta Vasile, “Aniversara”, Ileana Ghiculescu, “Eminescu si Veronica Micle”, Gheorghe Ciumpavu, “Aspecte ale personalitatii lui Eminescu”, Theodor Damian, “Ideea de Dumnezeu in opera lui Eminescu”.

Simpozionul anual "Mihai Eminescu", 1995

15 Ianuarie, 1995, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program  

Duminica 15 Ianuarie 1005 la Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel” din New York avut loc Simpozionul “Eminescu” organizat de Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa. Lucrarile prezentate au fost dupa cum urmeaza: Theodor Damian, “De ce-l sarbatorim pe Eminescu?”, Dr. Constantin Trifan, “Mihai Eminescu si ziaristica”.

Au fost recitate poezii de M. Eminescu si s-au cantat piese pe versurile marelui poet.

Simpozionul anual “Mihai Eminescu”, 1994

Ianuarie, 1994, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, New York

Program   

La evenimentul dedicat mareli poet roman a vorbit Pr. Th. Damian, s-au recitat poezii de Eminescu si s-au cantat romante pe textele sale.